Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

REFERAT LA GEOPOLITICA - MAREA SCHISMA DE LA 1054

...e orientala,cu conceptiile si mentalitatea ei,deosebita de cea occidentala.Acest fapt l-a determinat pe Constantin cel Mare 306-337,sa mute capitala,pe data de 11 mai 330, de la Roma la Constantinopolcetatea eternal,Roma fiind impinsa pe plan secund in Imperiu,istoricul Ferdinand Lot crede ca acest lucru este adevarata cauza a schismei.Impartirea Imperiului roman de catre Teodosie cel Mare 379-395,in395,intre fiii sai, Arcadiu395-408, care primeste Orientul si Honoriu395-423,care ia Occidentul,se poate socoti inca una dintre cauzele politice ale schismei.Desi Imperiul s-a reunificat in parte, sub imparatul Justinian cel Mare527-565,dar aceasta reunificare nu a putut dura sub urmasii sai.Consecinta acestui fapt a fost ca episcopii Romei,in calitatea lor de episcopus civitatis , vazand ca Imperiul de Rasarit nu este capabil sa apere Roma si Italia,au inceput sa-si indrepte privirile catre popoarele din Apus , indeosebi catre franci,cerindu-le ajutorul.In 752,papa tefan II 752-757 face apel la regele francilor Pipin cel Scurt 741-756 ,care trece cu armata in Italia si distruge intre 754-756 regatul longobarzilor din Italia centrala.Teritoriul cucerit de franci este daruit papei tefan II, sub denumirea de Patrimonium Sancti Petri. Astfel,s- a creat statul papal , condus de papa sub denumirea de Republica Romanorum ,care a durat pana la 20 septembrie 1870 , cand a fost desfiintat de statul Italian , spre a-si reface unitatea sa politica , apoi a fost iarasi reanfiintat , dar nu in limitele vechi , la 11 februarie 1929 , ci ca un stat papal minuscul .Romanii au folosit ca baza istorica a noului stat un fals document intitulat Donatio Constantini in care se spunea ca papa Silvestru I a primit de la Constantin , Italia si cetatile ei ca recompensa pentru vindecarea de lepra obtinuta prin botezul savarsit de papa ,lucru neadevarat caci Constantin se boteaza pe patul de moarte la 22 mai 337 langa Nicomidia.O discordie si mai mare intre Roma si Constantinopol a produs masura luata in 731-732 de imparatul Leon III Isaurul de a trece provinciile Iliricului oriental , Calabria,Sicilia si Creta sub jurisdictia patriarhului de Constantinopol , confiscand si veniturile Romei din aceste provincii.In anul 800 papa Leon III incoroneaza pe Carol cel Mare ca imparat roman al Apusului aceasta fiind idea papei se pare ca incoronatul nici nu si-a dorit acest lucru dar papa avrut sa opuna un imparat capabil sa-l apere de un imperiu bizantin care nu vroia sau nu mai avea puterea necesara sa controleze Apusul in plus la acea vreme la Constantinopol domnea imparateasa Irina , care se amestecase din plin in certurile iconoclaste aceleasi idei au dus la incoronarea lui Otto I in 962 dupa destramarea imperiului Carolingian , papa simtind nevoia unui sprijin politic mai ales in contextul certurilor din secolul al IX-lea dar lumea medievala nu concepea decat un singur imparat latin , cel incoronat de papa in timp ce bizantinii se considerau urmasii legitimi ai romanilor , apare astfel un conflict al legitimitatii , conflict care deseori era dublat de unul teritorialConflictul s-a dus si pentru convertirea popoarelor migratoare asezate intre cele doua imperii , misiunea crestina luand haina unei lupte politice in Europa granita dintre cele doua sfere de influenta pastrandu-se sub diferite forme pana in zilele noastre.Din secolul al VII-lea , Imperiul Roman de Rasarit se elinizeaza , devenind Imperiul bizantin in timp ce Occidentul se latinizeaza , limba Latina intinzandu-se ca limba oficiala si la popoarele care nu facusera parte din Imperiul roman.Cele doua popoare , grecii si romanii , cu predispozitii si inclinatii deosebite , se priveau , din secolul al IX-lea , cu raceala si resentimente. CAUZE RELIGIOASE Unitatea intre Biserica Rasaritului si Biserica Apusului s-a mentinut pana la sfarsitul secolului al V-lea .Chiar si atunci cand Biserica era unita existau deosebiri privind constitutia Bisericii.In Rasarit existau patriarhate autonome recunoscute de sinoadele ecumenice pe de o parte siorganizare monarhica cu jurisdictie universala exercitata de episcopul de Roma pe de alta .Grecii erau aplecati spre filosofie si metafizica dand nastere la erezii ce afectau dogmele pe cand latinii , mai practice , se vor ocupa de probleme de cult si de morala, profesand inovatii in aceste directii .Rupturi intre cele doua Biserici au mai existat si inainte de 1054 , dar nu asa de radicale .In urma publicarii Henotikon-ului Edict de unire ,din octombrie 482 de imparatul bizantin Zenon , pentru impacarea monofizitilor cu Ortodoxia , a izbucnit schisma religioasa dintre Roma si Constantinopol , cunoscuta sub denumirea de schisma acachiana , dupa numele patriarhului Acachie al Constantinopolului . O noua raceala intre Roma si Constantinopol s-a produs cand patriarhul Ioan IV Postitorul 582-595 si-a luat titlul de Patriarh ecumenic , in sinodul local de la Constantinopol din 588 , fapt care l-a suparat pe papa Grigorie I cel Mare590-604 , care in semn de smerenie crestina , si-a luat titlul de servus servorum Dei , considerandu-se patriarh al intregului Apus .La sinodul quinisext catolicii sunt acuzati de celibat ,de consum de animale sugrumate si de sange ,de postire in zi de sambata,ca picteaza pe Mantuitorul sub chip de mile papa a primit hotararile sinodului numai sub presiunea imparatului ,ele fiind considerate ca o prima declaratie de razboi impotriva Apusului .La acestea , s-au adaugat si altele , pe care le aflam din Enciclica patriarhului Fotie catre scaunele arhieresti din Rasarit din primavara anului 867 , dintre care cea mai importanta este invatatura gresita a purcederii Duhului Sfant de la Tatal si de la Fiul Filioque ,introdusa de latini in Simbolul niceo-constantinopolitan .Adaosul Filioque este semnalat pentru prima oara la sinodul I de la Toledo din 447 , apoi la sinodul III de la Toledo din 589 de unde s-a introdus apoi in Franta ,Germania , Anglia si Italia de nord . In sinodul din noiembrie 809 de la Aachen , prezidat de imparatul Carol cel Mare , adaosul a fost impus in tot Imperiul Carolingian .La Roma , papa Leon al III-lea795-816 a protestat impotriva adaosului Filioque , poruncind sa se scrie pe doua placi de argint Simbolul de credinta fara Filioque , in greaca si latina , pe care le-a asezat pe usa intrarii catedralei Sfantul Petru , sub care a pus sa se scrie Haec Leo posui amore et cautela orthodoxae fidei Eu , Leon , am pus aceasta din dragostea si grija pentru credinta ortodoxa .Un sinod tinut la orms in 868 acuza pe greci de erezie cu privire la Sfanta Treime .In Enciclica lui Fotie latinii mai sunt acuzati ca isi rad barba ca junghie de Pasti un miel pa altar ca evreii , ca pregatesc Sf. Mir cu apa de rau si ca ridica diaconi la rangul de episcope adunandu-se 28 de acuzatii .Acuzatiile reciproce sporesc continuu ajungandu-se in 1054 la 80 papa Nicolae I acuza pe Fotie ca este un simplu laic , nega autoritatea patriarhiei...
Download