...liei de Nord - Florena, Veneia - dezvoltarea afacerilor in sec.XV impunand conceperea I aplicarea metodei veneiene de organizare a contabilit ii.n anul 1494 a ap rut la veneia prima lucrare de literatur contabil aparinand italianului Luca Paciolo sub titlul Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportionalita n cartea a-IX-a a acestei lucr ri, denumit Tractatus de computis et scripuris descrie pentru prima dat partida dubl , care reprezint I ast zi una din tr s turile definitorii ale contabilit ii. Opera lui Paciolo a r spuns nevoilor vieii economice, ale caselor de comer., deoarece prin partida dubl den. Scrittura doppia se punea ordine in socotelile afacerilor companiei, aceasta fiind apreciat ca una din cheile succesului Upi est non ordo ibi est confusio.Aplicarea metodei dublei partide incepe s se generalizeze intre sec. XVII-XVIII, indeosedi in Europa Occidental , etap caracterizat I prin conturarea unei literaturi contabile. n Italia profesia de contabil era superioar tuturor celorlalte. Contabilii au inceput s -i infiineze organizaii profesionale I p strau secretul asupra partidei duble, ceea ce a contribuit la cresterea prestigiului lor.ncepind cu a doua jum tate a sec XIX se remarca dezvoltarea societ tilor pe aciuni, a c ror conducere se separ de proprietarii acestora. Aceasta a dus la apariia contabilit ii de intreprindere, cu 2 circuite distincte contabilitatea general - denumit I financiar contabilitatea de gestiune dualism contabil- se ocup cu calculaia costurilor.n primele decenii ale sec. XX contabilitatea de intreprindere incepe s fie supus procesului de normalizare stabilirea de reguli I norme privind modul de organizare ala contabilit iincepind cu a doua jum tate a sec. XIX se remarc evoluia contabilit ii romaneti, indeosebi in planul literaturii contabile, care apare cu un decalaj de aproape 3 secole fa de t rile europene occidentale, deoarece in spaiul romanesc formele economice capitaliste au ap rut cu intarziere.Pan in prima parte a sec. XVIII in rile Romane se foloseau lucr ri de contabilitate ale unor autori str ini lucr ri franceze in rile Romane, Italiene in Moldova.Cercetarea contabil fundamental are ca obiect definirea conceptelor, principiilor, ale funciilor contabilit ii, ceea ce dei nu are implicaii directe i certe asupra activit ii practice contribuie la promovarea i orientarea anumitor practici contabile.Cercetarea contabil aplicativ const in studierea c ilor i modalit ilor de perfecionare i inovare a mijloacelor concrete de lucru cu care opereaz contabilitatea, aceasta implicand I o confirmare a valabilit ii acestora.Cercetarea contabil normativ a fost propus de Bernard Colasse in 1993. Ea vizeaza procesul de normalizare a contabilit. Acest proces const in stabilirea unui ansamblu de norme I reguli care trebuie respectate de intreprindere atat pe parcursul desf ur rii activit tii contabile cat i la prezentarea periodica a acestora cu ajutorul situaiilor contabile de sintez bilanul contabil.Aceste norme i reguli, impreun cu metodologia de determinare, de explicare i evaluare a lor formeaz coninutul cercet rii contabile de tip normativ, care i ea contribuie la dezvoltarea teoriei contabile.1.2. Apartenena contabilit ii la tiinele sociale este legat nemijlocit de fundamentarea contabilit tii ca tiin .Disciplinele pot fi clasificate in funcie de obiectul de studiu in tiine ale naturii tiine sociale, denumite i umane tiinele economice, t. juridice, t. de gestiune, t. politice Spre deosebire de tiinele naturii, care au ca obiect de studiu fenomenele naturale, tiinele sociale studiaz raporturile dintre oameni ca membri ai societ ii.inand seama de aceast grupare esenial a tiinelor, contabilitatea nu poate fi incadrat decat in tiine sociale, incadrare care a devenit evident la inceputul sec. XX i reprezint pan ast zi o opinie larg acceptat , chiar dac unii dintre autori definesc contabilitatea ca fiind o tiin social , dar i o tiin aplicativ .Integrarea contabilit ii in tiinele sociale se sprijin pe urm toarele argumenteEste o creaie a minii omenetinregistreaz in manier specific activit i, fenomene, evenimente i fapte circumscrise in mediul socialAtat produc torii cat i utilizatorii de ionformaii contabile fac parte integrant din societateDeciziile luate pe baza informaiilor contabile au impact asupra societ ii, in sensul c determin anumite mutaii sau schimb ri.Contabilitatea este dependent sau influenat aproape exclusiv de fenomene sociale.Opinia potrivit c reia contabilitatea este i o tiin aplicativ se justific prin aceea c prin inregistrarea unor fenomene reale contabilitatea acioneaz intr-un mediu veridic i concret condiionarea reciproc I interaciunea dintre cunotinele teoretice acumulate de contabilitate i activitatea practic .1.3.Delimitarea contabilit ii in cadrul tiinelor sociale.Acest lucru necesit delimit ri referitoare la poziia contabilit ii in cadrul tiinelor sociale, ceea ce echivaleaz cu a r spunde la intrebarea Care e tiina social in care se incadreaz contabilitatea. La aceast intrebare nu exist un r spuns fix, deoarece dup acceptarea contabilit ii ca tiin social ea a fost revendicat de tiinele economice i de c tre tiinele de gestiune.Unii autori, adepi ai apartenenei contabilit ii la tiinele economice i-au sintetizat opiniile prin definiii de genulContabilitatea este o tiin economic Contabilitatea este o disciplin din tiinele economiceContabilitatea- adev rat tiin economic Faptul contabil este un fapt economicIntegrarea contabilitat ii in sfera tiinelor economice este argumentat intre altele prin rolul acesteia de a cuantifica i inregistra in expresie valoric fluxurile i circuitul schimburilor dintre diferii ageni economici.Dei leg turile dintre contabilitate i economie sunt incontestabile, fundament rile economice ale modelului contabil prezint neajunsul omniterii rolului practic al contabilit ii, care a devenit un instrument de gestiune a afacerilor, rol care se amplific pe m sura trecerii de la societatea industrial la societatea infoemaional , tendina care se manifest pregnant la t rile dezvoltate SUA, Japonia. Aceast schimbare radical a mediului economico-social a dus la delimitarea unui nou domeniu al cunoaterii tiinele de gestiune.Acestea sunt constituite dintr-un ansamblu eterogen de conotine teoretice i practice, aplicabile in domenii diferite, unul dintre ele fiind gestiunea intreprinderii. tiinele de gestiune includ atat discipline tradiionale contabilitatea, finanele, etc. cat i discipline, mai noi marketing, management, etc.Se poate concluziona c asist m la o repoziionare a contabilit ii in ansamblul tiinelor sociale.n acest nou context, contabilitatea poate fi definit ca o tiina de gestiune, aparinand tiinelor sociale.Dei opinia potrivit c reia contabilitatea este tiin de gestiune este tot mai mult acceptat , nu s-a realizat inc un consens deplin in aceast privin .OBIECTUL DE STUDIU AL TIINEI CONTAB...
Download