...iziuni administrative A 12 provinciiB 9 provinciiC 12 cantoanePNBloc A 17.320 dolarilocuitorB 15.540 dolarilocuitorC 23.340 dolarilocuitor1.2. MEDIUL NATURALOlanda Prezinta un relief dominat de campie, o parte insemnata aflandu-se chiar sub nivelul marii renumitele poldere olandeze. Urme ale glaciatiunilor cuaternare sunt mai evidente in N tarii, in timp ce in S podisul calcaros Limburg prezinta altitudinea maxima 321 m. Clima este temperat - oceanica cu precipitatii suficiente 600 - 800 mman, iar vanturile de Vest au facut posibile renumitele mori de vant, producand energie electrica sau pompand excesul de apa din reg. indiguite. Pe teritoriul Olandei se afla cursul inferior al fluviilor RhinRijn, Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei apusene. Vegetatia naturala este reprezentata de paduri de fag si stejar in SE, turbarii si landa in reg. de dune nisipoase. Exista numeroase rezervatii naturale si 4 parcuri nationale pentru prezervarea vegetatiei halofile si arenicole, precum si a avifaunei active batlanul purpuriu, cormoranul, lopatarul.B. Belgia Apare ca un mare amfiteatru cu altitudini ce scad de la SE spre NV din Ardeni la Marea Nordului. Partea mai inalta este data de masivul Ardeni - cu altitudinea maxima 694 m si traversat de vai meandrate si adancite uneori cu 200-300 m - si podisul Condroz, fragmentat de culoarul Sambre-Meuse. In NV se afla colinele din Campine si Flandra alt. sub 200 m si campia litorala flamanda, marcata de dune de nisip spre tarm. Clima temperat oceanica 800 mman, mai aspra in Ardeni. Reteaua hidrografica densa, formata din EscautSchelde si MeuseMaas si afluentii lor, este navigabila in mare parte. Vegetatia forestiera este mai bogata in Ardeni stejar, fag, mesteacan, in rest fiind inlocuita cu plante de cultura si pajisti. Exista 1 parc national, 27 rezervatii de stat si 194 rezervatii particulare ce ocrotesc, intre altele, elemente de fauna pisica salbatica, salamandra, avifauna in regiunea litorala, fenomene carstice si turbarii.C.LuxemburgRelief coborat alt. max. Huldange, 559 m, constituit din munti erodati, in N, cu aspect de podis 400-500 m alt., reg. Oesling, sector al Ardenilor, si o campie deluroasa, GutlandBon Pays 23 din supr. L., in S. Clima temperat de tranzitie intre cea oceanica si cea semicontinentala. Padurea 13 din ter. cuprinde mai ales stejar in Oesling si fag in Gutland.1.3. POPULATIAOlanda Are o populatie de aproximativ 15.131.000 locuitori, inregistrandu-se o densitate de 370 locuitorikilometrul patrat, o natalitate de 13,2 la mie si mortalitate de 8,6 la mie populatia urbana 88. Orase principaleRotterdam 570.000 locuitoriUtrecht 231.000 locuitoriEindhoven 191.000 locuitoriHaarlem 149.000 locuitoriIn 1990 erau in Olanda peste 600.000 imigranti turci, marocani, britanici, germani, belgieni, spanioli si cca 150.000 persoane originare din Surinam, Antilele Olandeze si Indonezia. Mai mult de 60 din populatie locuieste in jumatatea vestica, in conurbatia Randstad Holland. Culte catolicism 36 protestantism 30 s.a.B. Belgia Are o populatie de aproximativ 9.979.000 locuitori, inregistrandu-se o natalitate de 12,8 la mie, mortalitate de 10,7 la mie populatia urbana 97 . Orase principaleAnterpAnvers 468.000 locuitoriGent 230.000 locuitoriCharleroi 207.000 locuitoriLiege 185.000 locuitoriIn 1986 erau 869.000 rezidenti straini, 35 apartinand tarilor UE. In raport cu media pe tara - una dintre cele mai ridicate din lume 327 locuitorikilometrul patrat - densitatea populatiei este mai mare in N si V, in regiunea flamanda 423 locuitorikilometrul patrat, chiar 555 locuitorikilometrul patrat in prov. Anterp, si mai mica in S si E, in regiunea valona 192 locuitorikilometrul patrat, numai 52 locuitorikilometrul patrat in prov. Luxembourg. In regiunea Bruxelles densitatea trece de 6.000 locuitorikilometrul patrat. Culte catolicism 90, islamism, protestantism.C. Luxemburgul Are o populatie de aproximativ 390.000 locuitori, inregistrand natalitatea ca 12,9 la mie, mortalitatea 9,7 la mie populatia urbana 67 . Orase principaleEsch-sur-Alzette 24.000 locuitoriDifferdange 16.000 locuitoriDudelange 14.000 locuitoriPopulatia este concentrata in cea mai mare parte in jumatatea sudica si, aici, indeosebi in capitala si in imprejurimi si in SV tarii. Culte catolicism 95, protestantism.1.4. ISTORIAA. Olanda Locuit in antichitate de batavi si frizi, teritoriul Olandei este ocupat partial in secolul 1 I.Hr. de romani, apoi in epoca migratiilor de franci si saxoni. In evul mediu face parte impreuna cu Belgia, Luxemburg si NE Frantei din regiunea istorica desemnata sub numele generic de Tarile de Jos. In urma rascoalei antispaniole 1572, cele 7 provincii nordice, preponderent calvine, isi proclama la 26.07.1581 independenta - Republica Provinciilor Unite, recunoscuta oficial de Spania prin Pacea estfalica 1648. In secolul 17, Olanda devine prima putere comerciala a Europei, punand bazele unui vast imperiu colonial in Africa de Sud, Indonezia, America de Nord si Sud. Pozitia de mare putere maritima si comerciala este pierduta in secolul 18 in urma conflictelor cu Anglia si Franta. Ocupata de trupe franceze 1795-1814, Olanda isi redobandeste independenta si constituie la 08.06.1815, impreuna cu Belgia si Luxemburg, Regatul Tarilor de Jos Unite Belgia isi proclama in 1830 independenta, iar Luxemburgul denunta in 1890 uniunea personala. In primul razboi mondial, Olanda ramane neutra, in cel de al doilea este ocupata de trupe germane 1940-1945. Din 1947, Olanda formeaza cu Belgia si Luxemburg uniunea vamala si economica - Benelux.BelgiaPopulat din antichitate de triburi celtice, teritoriul Belgiei este transformat de Caesar in 51 i. Hr. in provincie romana Gallia Belgica. Ocupat in sec. IV-V d. Hr. de franci, teritoriul este inclus in regatele merovingian, apoi carolingian, fiind impartit in 843 tratatul de la Verdun intre Franta si Lotaringia. In evul mediu face parte impreuna cu Olanda, Luxemburg si NE Frantei din regiunea istorica cunoscuta generic sub numele Tarile de Jos. Congresul de la Viena din 1815 decide unirea Belgiei si Luxemburgului cu Olanda in Regatul Unit al Tarilor de Jos. Revolutia anti-olandeza izbucnita la Bruxelles in 1830 se soldeaza cu proclamarea independentei de stat. Potrivit Constitutiei din 1831 Belgia devine monarhie constitutionala, puterile europene asigurindu-i statut de neutralitate garantata. In ambele razboaie mondiale, Belgia este ocupata de trupe germane, in ciuda proclamarii neutralitatii. Viata politica postbelica este marcata de disputa lingvistica dintre vorbitorii de limba franceza, valonii si olandeza, flamanzii. In 1988 Belgia devine stat federal cu trei regiuni autonome Flandra, Vallonia si enclava francofona Bruxelles.LuxemburgIn jurul castelului si orasului Luxemburg, stapinit de familia de Luxemburg, ia fiinta in sec. X un comitat ridicat in 1354 la rangul de ducat. Intre sec. XV-XVIII, Luxemburgul apartine Burgundiei, Spaniei, Frante...
Download