...e sunt segmentate in functie de natura participantilor si scopurile urmarite de acestia .Astfel , potrivit celei mai acceptate considerari ale structurii pietelor distingem piata capitalurilor sau piata financiara piata monetara piata valutara .Piata monetara sau piata creditului are drept obiect capitalurile disponibile pe termen scurt si piata valutara este un compartiment obligatoriu pentru fluxurile de capital din si catre exterior .Asa cum s-a subliniat , aceste piete se individualizeaza prin institutiile functionale si modul de desfasurare a tranzactiilor pe aceste piete . Dar se apreciaza , pe buna dreptate , ca pe de o parte granitele dintre aceste piete nu pot fi precis delimitate , iar pe de alta parte , legaturile dintre aceste piete sunt foarte stranse . Astfel , evenimentele si tendintele dintr-o piata pot influenta desfasurarea evenimentelor si tendintelor de pe alte piete , cu atat mai mult cu cat multi participanti opereaza pe mai multe piete si implicit pot transfera, in cazul in care considera favorabila , participarea lor pe alte piete .Intre cele doua extreme posibile angajarea permanenta a capitalului prin achizitii de actiuni si obligatiuni si imprumuturile de la zi la zi , exista o gama diferentiata de modalitati de plasare a capitalurilor pe pietele de capital si ale creditului , deosebite , dar apropiate gradual una de alta .Piata monetara sau piata creditului functioneaza cu participarea ampla a populatiei , a firmelor si indeosebi a intermediarilor bancari , institutii cu larga functionalitate pe aceasta piata .Complexitatea relatiilor din cadrul pietei monetare conduce la segmentarea ei specifica , functie de diversitatea fireasca a unor laturi ale procesului de modernizare si angajare a capitalurilor disponibile . Astfel , functionalitatea generala a pietei creditului este asigurata prin activitatea unor piete componente , avand fiecare in parte participanti si operatiuni specifice .Astfel , in cadrul pietei monetare distingem piata monetara clasica pietele paralele .Piata monetara , asa-zisa clasica , are in fapt mai multe ipostaze piata monetara sau piata scontului piata monetara propriu zisa ,considerate ca doua parti componente complementare ale pietii monetare clasice .Ansamblul relatiilor din piata monetara sunt reprezentate in figura 1.1. care poarta amprenta specifica a sistemului bancar englez prin prezenta bancilor de compensare sau de decontare clearing banks si a caselor de scont si de garantie , in fapt institutii bancare participante la procesul de creditare .Societati AutoritatiCompaniiDepozite Financiare locale intercompaniiDepozite ale Depozite ale Certificate Depozite societatilor autoritatilorde depoziteurovalute financiare localeBNCI DE DepoziteCOMPENSAREInterbanciCreditepe termenCredite la cerere scurt la cerereCase de acceptareCase de scont Efecte Bonuri deObligatii pecomerciale tezaurtermen scurtvanzari pecontul guvernuluiComercianti BANCA ANGLIEIMiscarea instrumentelor negociabileFluxul monetarFig. 1.1. Relatia intre piata monetara clasica si pietele paraleleIn prima ipostaza piata monetara sau piata scontului pe termen scurt cuprinde un cadru larg de relatii privind , pe de o parte mobilizarea disponibilitatilor monetare de la intreprinderi si persoane la institutiile de credit , iar pe de alta parte , acordarea de credite , de catre banci , firmelor sau persoanelor .Termenele de creditare specifice pe aceasta piata sunt la vedere sau pentru un maxim de un an SUA sau 18 24 luni in sistemele bancare europene .Resursele ce se mobilizeaza pe aceasta piata sunt , de regula , disponibilitati curente ale firmelor si persoanelor , respectiv soldurile conturilor de depozit la vedere sau ale conturilor curente .Distribuirea acestor resurse se efectueaza prin creditele acordate firmelor pentru satisfacerea necesitatilor curente legate , in principiu , de avansarea cheltuielilor de productie , sau a celor legate de circulatia marfurilor de la producator la reteaua de distributie . De asemeni , beneficiare de credite sunt familiile , in principal pentru achizitia de locuinte si de bunuri de consum .Mobilizarea disponibilitatilor si distribuirea cr...
Download