...nalitate a scolii istorice germane a fost Friedriech Liszt, care vrut sa justifice nationalista sa dragoste de sine si spiritul mercantilist al statului german. El a argumentat ca, conditiile istorice pot face o politica economica sa fie mai mult sau mai putin efectiva decat s-ar fi putut gandi Adam Smith. In lumea lui Adam Smith, oamenii actioneaza in propriul lor interes si nu isi fac rau ei insisi din pricina fervorii nationaliste. Oricum, Liszt credea ca din punct de vedere economic, era de dorit asa. De asemenea, Liszt credea ca razboiul era o prima sursa a progresului economic si ca tarile tropicale sa nu se industrializeze atat timp cat ele aveau conditii istorice si climatice inferioare. El credea ca natiuni temperate, ca Germania, trebuie sa-si asume rolul parintesc de a produce bunuri pentru restul lumii. Istoricii au vazut, de asemenea, o impartire similara a rolurilor pentru tari. Clasa muncitoare trebuie sa-si accepte rolul sau in schimbul securitatii sociale oferite de catre guvern.Max eber intra, de asemenea, in aceasta categorie. El a studiat efectele religiei asupra dezvoltarii capitalismului dupa ce nota ca Protestantismul poate fi mai compatibil din punct de vedere ideologic cu comportamentul capitalist moravuri. Aceasta linie de motivatie va evolua mai tarziu in antisemitism.Metodologia lor a fost multidisciplinara. Procesele economice nu au fost analizate separat, folosind metoda ceteris paribus. Cand analiza se face in afara economicului, pseudo-stiinta nationalismului este o sursa primara de idei. Obiceiurile sociale, sociologice si antropologice pot juca un rol in procesele economice.VEBLEN SI VECHIUL INSTITUTIONALISMThorstein Veblen a fost figura cea mai reprezentativa a acestui curent de gandire economica. Economist si om de stiinta american, Veblen s-a facut remarcat prin investigatiile sale asupra structurilor economice ale societatii si pentru analizele sale referitoare la sistemul de economie contemporan. El este considerat cel mai spiritual reprezentant al institutionalismului protestatar american. S-a nascut in Cato, isconsin a studiat la Colegiul Carleton din Northfield Minnesota si la Universitatile John HopkinsYale si Cornell. Din 1892 pana in 1906, a predat economie politica la Universitatea din Chicago. A mai predat economie la Universitatea Stanford intre anii 1906 si 1909 si la cea din Missouri intre 1911 si 1918. A facut parte din colectivul Noii Scoli de Cercetare Sociala din Ne York intre anii 1919 si 1926, an in care s-a retras. Veblen a fost initial un filozof, dar a trecut la economie deoarece ideile sale ateice nu l-au ajutat sa-si gaseasca o slujba la universitati, unde departamentul de filozofie era in primul rand un exponent al comunitatii crestine. Era un lector sarac si avea putini studenti, totusi acestia s-au dedicat ideilor sale. Veblen si-a pierdut multe slujbe si sotia in cariera sa turbulenta, dar in final si-a gasit succesul scriind carti intr-un stil foarte distinct si distinctiv. Cea mai cunoscuta carte a sa este The Theory of the Leisure Class, care a avut, de departe, un mai mare impact in sociologie decat in economie. The Theory of the Firm este cartea cea mai putin cunoscuta, dar contine cele mai multe descrieri ale ideilor sale economice.In operele sale, autorul descrie societatea ca fiind divizata in leisure class clasa fara ocupaii - cei care detineau intreprinderile de afaceri si industrious class cei care produceau bunuri. El i-a criticat pe detinatorii de afaceri pentru valoarea lor pecuniara. In cea mai importanta lucrare a sa The Theory of the Leisure Class 1893 Teoria clasei fara ocupatii sau Teoria clasei de huzur, Veblen caracteriza clasa fara ocupatii si sustinea ca membrii acesteia sunt parazitii si daunatorii economiei. In lucrare el introduce si idea luptei date pentru mentinerea unui statut social in randul americanilor.Si in aceasta lucrare, dar si in The Theory of Business Class Teoria intreprinderii de afaceri, 1904 el apare drept un analist al capitalismului si crizelor. Veblen propune de fapt criticarea unor comportamente reale, bine evidentiate de modele rationale imaginate de catre economisti. Dupa el, oamenii de afaceri nu sunt exemple de rationalitate economica perfecta. Acestia, spunea el, nu sunt decat niste hoti la drumul mare din fericire, dincolo de aceasta lume mai putin recomandabila exista tehnica, masina care obliga omul sa masoare si sa calculeze. In ultimele sale lucrari, adica Inginerii si sistemul de preturi 1921, Proprietarul absenteist si intreprinderea privata 1924, Veblen anunta o lume in care economistii si inginerii guverneaza economia si acapareaza puterea. El pregatea astfel era organizatorilor descrisa de Burnman sau tehnostructura lui Galbraith. Veblen va face din tehnologie si stiinta, marile forte ale schimbarii.Rezolvarea fluctuarii preturilor, crede el ca vine doar prin plasarea expertilor in fruntea productiei si distributiei de marfuri. Ideile lui au influentat derularea politicii economice si in mod particular a trendului acestei politici, indreptand-o catre un mai mare control social sau catre o activitate guvernamentala mai intensa in cadrul economiei, in momente in care intreprinderile de afaceri diminau economia. Teoriile economice ale lui Veblen incep cu instinctele. El credea ca omului i-a fost menit sa fie studiat ca un animal, nu ca o masina automata folosind metodele echilibrice imprumutate din fizica. Veblen presupunea ca omul are un instinct de munca, un instinct de curiozitate si un instinct de supravietuire a sa si a copiilor sai. Aceste instincte au facut posibila dezvoltarea gandirii. Gandirea este adaptata evolutiei selective. De exemplu, in timpul barbaric al lui Veblen, gandirea la dreptul proprietatii era necesara pentru a supravietui. Aceasta gandire a evoluat in functie de psihologia umana. Conditionarea Pavloviana si nu preferintele sau maximizarea nevoilor conduc oamenii spre alegerile economice.Programul tehnologic este motorul schimbarii in teoria lui Veblen. Oamenii au acumulat cunostinte noi doar din pura curiozitate, fapt care a dus la o situatie noua, incompatibila cu vechea gandire, institutiile imbecile care sunt potrivite mai de graba unui alt nivel de tehnologie.Veblen si-a imaginat o societate impartita in cinci clase sociale distincte. Monopolurile sau clasa conducatoare se imparte in proprietari absenti invizibili si sefii industriei. Primii constituie clasa fara ocupatie leisure class, o clasa parazita pentru care risipa si consumul reprezinta un semn al apartenentei la clasa. Sefii industriei sunt oameni care se ocupa de afaceri in locul proprietarilor absenti cu scopul de a castiga bani. In sistemul lui Veblen, castigurile, profitul banesc nu reprezinta o masura a eficientei. El credea ca profitul banesc putea fi maximizat prin sabotajul industrial si prin restrictionarea capacitatii de productie sau randanentului. Acest process pecuniar a creat cicluri de afaceri si o inrautatire generala a bunastarii econ...
Download