...or Adamachi, Spiro, Acatu, etc. Michel Daniel Iai imprumuta pe domnitorul Mihail Sturdza i pe boieri.Riscul bancherilor de a ramane neachitai la scadena era mare, deci acetia practicau dobanzi foarte ridicate 18, 24, 30, 40 pe an. Dobanzile nu conveneau burgheziei, deoarece reduceau plusprodusul insuit de acesta, iar capitalul bancherilor era redus aveau doar capitaluri proprii.2crearea unor banci pe aciuni, cu ajutorul statuluiMoierii cereau infiinarea unei banci de credit funciar, negustorii doreau banci de scont i circulaiune.Obteasca Adunare exprima in 1832 dorina de a crea o banca naionala.La 1850, domnitorul tirbey trateaza cu doi capitaliti din Prusia infiinarea unei banci de scont i circulaie.In Moldova se cunoate, pana in 1859, existena unor proiecte de banci, din care trei intocmite de economistul N. uu, iar altul 1852 intocmit de Grigore Alex Ghica.In 1856 ia fiina Banca Naionala a Moldovei.Intre 1859-1880 mai apar inca 18 proiecte, din care 8 elaborate de minitrii de finane sub presiunea burgheziei interesate. Numai doua dintre acestea se infaptuiesc sucursala din Bucureti a Bancii Imperiale Otomane din Constantinopol i Creditul financiar rural.Iniiativa infiinarii bancii capitaliste a fost susinuta de burgheziaindustriala i comerciala, care urmarea ca aceste banci sa beneficieze de privilegiul emisiunii de bancnote. Problema acoperirii marilor nevoi de bani pentru satisfacerea cerinelor comerciale i industriale nu s-a rezolvat prin creterea produciei de aur i argint i prin adoptarea bimetalismului, ultima solue ramanand banii de credit, in special bancnotele.O alta categorie de interesai in crearea unei banci de emisiune era moierimea, care ar fi dorit un credit pe termen lung i cu dobanda mica. Iniial, moierimea a manifestat o rezerva faa de crearea Bancii de Emisiune, deoarece aceasta trebuia sa acopere, in primul rand, nevoile de credit ale comercianilor i industriailor.Contribuia statului la crearea bancilor capitaliste a fost proporionala cu interesul pe care cele doua clase care-l conduceau moierimea i burghezia il aveau in infiinarea unui sistem bancar, menit sa acopere deficitul prin imprumuturi in sume mari, cu dobanda mica.i capitalitii straini aveau interes in constituirea bancilor pentru a inlesni patrunderea capitalului strain in arile Romane i transformarea capitalului inactiv autohton in capital activ, aducator de profit pentru capitalitii straini.Banca Naionala a Moldovei i-a inceput activitatea la 1224 martie 1857, la Iai. Capitalul bancii aa-zis naionale nu putea fi exprimat, pe vremea aceea, decat in bani straini in spea 10 mil. de taleri de Prusia, imparii in 50.000 de aciuni a cate 200 de taleri fiecare. Capitalitii din Moldova deineau doar 10 din numarul total de aciuni.Banca Naionala a Moldovei avea privilegiul sa emita bancnote convertibile al vedere, cu valori de la 40 de sorocovei in sus, cu acoperire in aur i argint de cel puin 13 din volumul bancnotelor in circulaie. Pentru rest, banca trebuia sa dispuna de cambii i alte valori cu scadene pana la 90 de zile. Pe langa emisiunea de bancnote, banca mai avea dreptul sa faca oricare alte operaii mai mult sau mai puin bancare scont, imprumut pe ipoteca, amanet, etc.Din cauza opoziiei Turciei, banca a inceput sa funcioneze abia la 24 martie 1857, neajungand sa emita bancnote. La 14 iunie 1858 banca a fost declarata in stare de faliment, cauza principala fiind politica de credite credite neachitate datorita imprumuturilor acordate in sume foarte mari.In ce privete creditul funciar destinat moierimii, eforturile s-au concretizat intr-o vasta aciune de propaganda i intr-o serie de proiecte care s-au succedat la intervale foarte scurte in anii 1872-1873. In cele dinn urma, dupa dezbateri aprinse in parlament, care scoteau la iveala diferitele interese de grup din sanul burgheziei i moierimii, proiectul marilor proprietari funciari a devenit in aprilie 1873 legea pentru creditul funciar roman.Pentru constituirea Primei societai de credit funciar roman din Bucureti s-au asociat 136 moieri, ale caror moii, inscrise la ipoteca i cuprinzand terenuri arabile, vii, paduri i muni aveau o valoare declarata dupa venit de 26 156 434 lei. Societatea a fost infiinata in iunie 1873, iar creditele, acordate pe baza de scrisuri funciare i pe termene intre 10 i 60 de ani, au totalizat pana in anul 1915 suma considerabila de 725 113 900 lei aur.Pe baza acelorai principii organizatorice a fost infiinat in 1875 Creditul funciar urban Bucureti, iar in 1881 Creditul funciar urban Iai, in vederea sprijinirii marilor proprietari de imobile urbane. Ca i Creditul funciar rural, aceste institute au contribuit la accentuarea contradiciilor care in economia arii, in stadiul ei de atunci existau, firesc.Succesul obinut de moierime prin infiinarea creditului funciar era incomplet fara infiinarea bancii de emisiune. Cap. 2 Infiinarea Bancii Naionale a Romaniei i emisiunea de bancnoteProiectele anterioare in acest sens prevedeau infiinarea de banci mixte, comerciale i de emisiune, deoarece in ara nu existau suficiente capitaluri, bancile comerciale urmand sa-i procure fondurile pe baza emisiunii de bancnote.Tendina care se contura era crearea unei banci de emisiune i a unor banci comerciale care sa atraLa 28 februarie 1880 s-a adus palamentului proiectul de lege pentru infiinarea BNR. Pretextul vehuculat pentru infiinarea ei era dezvoltarea tranzaciilor comerciale i industriale. Legea a starnit numeroase dispute, moierimea temandu-se ca banca va neglija interesele ei. Astfel, ea ar fi preferat crearea unei instituii de credit funciar, banca urmand a fi infiinata atunci cand comerul avea sa se mai dezvolte.Proiectul a devenit lege la 17 aprilie 1880, i cuprindea 30 de articole. Forma juridica a bancii era societatea anonima pe aciuni, statul subscriind 13 din capital. S-a adoptat sistemul mixt de colaborare a statului cu particularii. Drept de vot aveau acinarii care deineau cel puin 4 aciuni.Operaiunile pe care le putea efectua bancascontacumpara efectele de comer ale capitalitilor polie, bilete la ordinfacea comer cu aur i argintacorda avansuri de gaj pe aur i argint, precum i pe baza depozitelor de efecte publice adica pe baza de obligaii ale imprumuturilor de stat lombardemisiunea de bancnote fiind singura banca din ara noastra care deinea privilegiul de emisiune.Legea prevedea, pe langa dreptul de emisiune al bancii i obligaiilecare derivau existena unui portofoliu de scont lesne de realizat a anumita marime a stocului metalic de acoperire libera convertibilitate a bancnotelor. Pentru stabilirea marimii stocului de acoperire, autorii legii au avut in vedere doua metode coala monetara i coala bancara.coala monetara, reprezentata prin bancherul englez Lloyd, apara interesele bancherilor. Susinea ca emisiunea de bancnote trebuie facuta in doua trane prima reprezentand cantitatea minima de bancnote de care are nevoie economia naturala in orice moment, a doua reprezentand cantitatea suplimentara la care economia naionala...
Download