...sau alta de coruptie! Transparency International, o organizatie care a declarat razboi coruptiei, publica periodic un rating al tarilor lumii, in care apreciaza coruptia pe o scara de la 1 la 5. Nu mai putin de opt tari au primit calificativul maxim. Cu alte cuvinte no baksheesh no business. 2. Definind bestia aprecieri generaleIn primul rand, fara a ne ascunde dupa deget, am putea defini coruptia ca fiind abuzul de putere in urma caruia se inregistreaza beneficii sau avantaje personale. Aceasta putere se poate, dar nu este obligatoriu, sa se regaseasca in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferential, a promovarii etc. O abordare diferentiata arata o mare varietate de valori, de la cultura la cultura, dupa care fenomenul este judecat. In unele culturi cadourile si favorurile personale reprezinta o parte a codului nescris de conduita. In alta parte, o persoana care doreste sa-si exprime recunostinta pentru asistenta profesionala, poate ajunge repede in disgratie, tragand dupa ea si beneficiarul. Daca unele tari permit deducerea mitelor din impozite sub denumirea de cheltuieli de functionare sau cheltuieli speciale, altele, ca SUA, au legislatie anti-coruptie. Astfel, companiile multinationale au mai mult spatiu de manevra in ce priveste coruptia. Insumand, coruptia incorporeaza patru caracteristici majoreAbuzul de putereAvantajele rezultante atat pentru participantii activi, cat si pasiviEfecte indezirabile asupra tertilorSecretul tranzactieiDoua precizari mai sunt necesare. Nu toate afacerile sunt susceptibile de practica coruptiei. Experienta arata ca firmele de constructii care se specializeaza in infrastructura, sau alte firme implicate in proiecte la scara larga sunt cele mai vulnerabile, mai ales atunci cand decizia apasa pe umerii unui numar restrans de oameni. Companiile cu produse necompetitive sunt mai predispuse decat cele cu produse si servicii excelente. In ce priveste tarile in dezvoltare, intr-adevar coruptia se manifesta mai des, dar asta nu inseamna ca nu exista functionari curati. 3. Diferentieri intre formele de coruptieCoruptia dragutaAceasta forma se manifesta prin plati mici menite sa determine o persoana cu capacitate de decizie, sa aiba grija ca procesul respectiv sa se desfasoare intr-o perioada rezonabila de timp. Are ca punct de pornire faptul ca in absenta acestor mici plati nu s-ar intampla nimic, sau procesul ar fi intarziat peste limita suportabila a nervilor. Cuvantul dragut din sintagma se refera la valoarea platii si la marimea obligatiei pe care aceasta o cumpara. In multe tari sarace, coruptia draguta este un dat de la Dumnezeu. Intr-o societate saraca succesul in batalia supravietuirii de la o zi la alta este dat de recurgerea la practici, la care n-ar fi constransi, daca ar duce-o mai bine. Din acest punct de vedere, coruptia draguta apare ca o strategie defensiva, obligatorie pentru a-ti hrani si imbraca familia. Angajati ai Agentiei pentru Dezvoltare din Elvetia subliniaza ca, fara a cultiva relatii de prietenie prin mici atentii, oficialii ar putea taragana procedurile la nesfarsit. Astfel de atentii au un efect imediat asupra rapiditatii cu care sunt rezolvate cererile lor la nivel administrativ. Tot acestia mai arata ca cineva care vrea sa reziste ferm cererilor se va confrunta cu nenumarate obstacole in calea rezolvarii problemelor. Cateodata obstacolele pot fi depasite, alteori, nu Fiecare trebuie sa se gandeasca cat de curat vrea sa fie si cat de neclintit isi permite sa ramanaUrmatorul caz este menit sa serveasca drept exemplu din viata reala a afacerilorUn oficial al Bancii Nationale dintr-o tara in dezvoltare poseda autoritatea de a elibera autorizatii de import. Prin licitatie publica, o companie a obtinut contractul de distributie de medicamente vitale pentru populatia tarii respective. Licenta de import trebuie totusi obtinuta. Dar oficialul de la banca nu vrea sa o elibereze decat daca are un si el un profit. Cum viata pacientilor depinde de livrarea la timp a medicamentelor, iar oficialul intarzie formalitatile, situatia devine presanta. Asadar managerul companiei se decide sa mituiasca functionarul. Pentru modesta suma de 500 licenta este eliberata in aceeasi zi.Bineinteles tranzactia ridica semne de intrebare dpdv etic. Dar punand in balanta pacatul de a fi mituit pe cineva si posibilitatea de a risca viata pacientilor, mita este un rau necesar. Vorba ceea din doua rele o alegem pe cea mai putin rea.Coruptia poate avea influente directe asupra succesului in afaceri. Cu ajutorul ei tot climatul de afaceri poate fi schimbat in favoarea platitorului. Dar fara ea se pot intampla lucruri mai grave intarziere deliberata, ascunderea de informatii etc. Toate acestea adunate pot determina succesul, respectiv falimentul in afaceri.Coruptia mareDesi tranzitia de la coruptia draguta la cea mare este fluida in cazul individual, cea din urma prezinta un sector distinct de probleme. In cel mai rau caz avem de-a face cu o clasa politica si economica superioara, care abuzeaza de privilegiile sale, imbogatindu-se pe spinarea populatiei. Fiecare participant are un interes. Furnizorul vinde bunuri si servicii la preturi astronomice, in timp ce clientul isi primeste partea sub forma comisioanelor ilegale. Ruinele dezvoltarii multor tari sunt marturiile acestor misculatii. Cele mai multe dintre ele sunt instalatii relativ inutile, prost adaptate, colosal de scumpe, proiecte de constructii mamut, sau dotare armata ce depaseste pe departe nevoile tarii respective. In toate cazurile tranzactiile sunt perfect legale. Natura ilicita a acestor operatiuni este data de urmatoarele luand in considerare caracterul limitat al resurselor, functionarii ar trebui sa apere interesul public. Din motive egoiste insa, acestia in loc sa aleaga varianta optima, implementeaza varianta cea mai costisitoare. Dimensiunile exagerate, complexitatea tehnologica, lipsa infrastructurii sau chiar inutilitatea acelui proiect duc la ineficacitatea acelei investitii. Din moment ce comisioanele sunt ridicate si bineinteles nedeclarate, dauna in avutul public este proportional de mare. Acestei practici ii sunt atribuite datoriile externe ale multor tari in dezvoltare. Din nou un exemplu va demonstra cele de mai susO companie intr-o tara puternic industrializata vrea sa renunte la costurile ridicate aferente constructiei unui incinerator de deseuri toxice, si demareaza cautarile pentru o varianta mai ieftina. In acest context, un inalt oficial ministerial dintr-o tara in dezvoltare abordeaza compania cu o propunere pentru suma de 3 milioane acesta se angajeaza sa aranjeze importul fara probleme a intregii cantitati de deseuri pentru o perioada de 5 ani. Se va ocupa de asemenea de ingroparea deseurilor intr-o zona departata si, dupa parerea lui, sigura. Intamplarea face ca are in posesie destul teren langa satul sau natal, care ar fi numai bun pentru acest proiect. Datorita interdictiei de export - import de sub...
Download