...lda, distribuite in proportii arbitrare, iar celalalt, ca sistemul cooperarii voluntare asemenea unui corp de producatori sau distribuitori din care fiecare consimte sa plateasca anumite sume in schimbul unor anumite servicii, si care au voie, in urma instiintarii prealabile, sa paraseasca organizatia daca ea nu le place.In continuare autorul reliefeaza transpunerea in realitate a doctrinelor celor doua partide, respectiv modul in care firea lor se oglindea in fapte. Liberalismul a inceput prin a se impotrivi lui Carol alIIlea si uneltirilor lui, care aveau scopul de a restabili puterea monarhica nemarginita. Liberlaii considerau monarhia ca o institutie stabilita de natiune spre folosul tuturor membrilor ei, in vreme ce pentru conservatori monarhul era delegatul cerului. Iar aceste doctrine presupuneau, una, ca supunerea cetatenilor fata de stapanitor era conditionata, iar cealalta, ca ea era neconditionata.Incepand chiar cu secolul alXVIIlea, conform descrierilor furnizate de Bolingbroke, in primul partid era o dorinta de a rezista si micsora puterea coercitiva a stapanitorului asupra supusului, iar in celalalt partid, dorinta de a pastra sau mari aceasta putere coercitiva.Importante de mentionat sunt si caracterele generale ale schimbarilor realizate de hig-i liberali astfel, sub inraurirea crescanda a hig-ilor au fost abrogate legile care opreau asociatiile muncitoresti precum si aceea care stanjeneau libertatea de a calatori a lucratorilor, masura prin care disidentii religiosi erau slobozi sa creada ce voiau, fara teama de pedepse civile, masura care permitea catolicilor de a-si marturisi credinta fara sa piarda nimic din libertatea lor, s.a.m.d. Nu incape indoiala ca toate aceste schimbari, fie ca erau facute sau nu de insisi liberalii, au fost infaptuite in conformitate cu principiile profesate si sustinute sus si tare de ei. Herbert Spencer, fin observator al epocii sale, se intreaba pe buna dreptate in continuare, cum se face ca liberalismul, intarindu-se din ce in ce mai mult, a devenit din ce in ce mai coercitiv in legislatia lui i tot el raspunde, aducand o intreaga pleiada de argumente in acest sens, ilustrand printr-o serie mai mult decat cuprinzatoare de legi si masuri adoptate de liberali sau sub directa lor indrumare, printr-o analogie extrem de sugestiva daca in extremul orient, cineva ar auzi de la locuitori o povestire a unei lupte prin care ei au inlaturat un despot crud si desfranat, ca sa puna in locu-i o persoana potrivita. Daca acel cineva le-ar spune ca ei n-au schimbat esential natura guvernamantului lor, el i-ar uimi peste masura si cu greu i-ar face sa inteleaga ca inlocuirea unui despot rau-voitor cu unul binevoitor lasa, totusi, in picioare, despotismul.Astfel se justifica si paradoxul cu care a inceput conservatorismul si liberalismul s-au ivit, la origine, unul din vremurile statului militar, iar celalalt, din industrialism. Se intelege ca, intrucat ceea ce se numeste acum liberalism a extins sistemul restrangerii, el ia o noua forma a conservatorismului. Asa ca, daca lucrurile merg ca pana acum, se poate intampla candva, de fapt, ca partidul conservator sa ajunga aparatorul libertatilor pe care liberalii, urmarind ceea ce le pare a fi binele poporului, le calca in picioare.Robia viitoareUrmatorul capitol aduce in discutie simpatia fata de popor si sacrificiul de dragul lui implica numaidecat aprobarea ajutorului gratuit, Herbert Spencer ilustrand argumentele sale impotriva acestei afirmatii cu intamplari din viata personala a unchiului sau, rev. Thomas Spencer, respectiv comparandu-l cu sistemul de intregire de leafa din Legea Saracilor. Astfel, suma pe care, sub vechea lege a saracilor, lucratorul pe jumatate sarac o primea de la parohie pentru a implini venitul lui saptamanal, nu era precum aparea, o gratificatie, pentru ca ea aducea cu sine o descrestere, substantial echivalenta, a lefii pe care o platea stapanul, dupa cum s-a dovedit repede, cand sistemul s-a desfiintat si salariul s-a ridicat.Autorul prezinta de asemenea, cu exemple extrem de elocvente si imbelsugate, conceptul de moment politic. Acest moment, in loc sa scada sau sa ramana constant, creste mereu. Politicianul examineaza cu atentie lucrurile pe care legea lui vrea sa le indeplineasca, dar putin se gandeste la urmarile mai indepartate ale miscarii pe care o starneste cu actul lui, si cu atat mai putin la efectele lui colaterale, astfel legiuitorii care in 1833 au votat 20.000 annual spre...
Download