...umita in acea vreme Grecia Mare. Cu acest prilej i-a cunoscut direct pe unii pitagoreici, precum Archytas din Taren, care preda aici. La curtea din Seracuza a tiranului Dionysos cel Batrin l-a cunoscut si pe Dio, cumnatul acestuia, pe care a incercat sa-l cistige pentru ideile sale de forma politica. De acest episod al vietii lui Platon se leaga una dintre putinile traditii indoielnicie referitoare la biografia sa se spune ca Dionysos cel Batrin l-a vindut pe Platon ca sclav in Egina, deoarece ii considera suparatoare prezenta in Siracuza. Prietinii ar fi fost aceea care l-ar fi cumparat si eliberat din sclavie, dar acest lucru nu a putut sa impedice ca dezamagirea lui Platon sa fie foarte mare. Multi comentatori ai biografiei sale considera ca, desi exista multe indoieli legate de veridicitatea acestei intimplari, ea ar pute axplica, totusi hotarirea lui Platon de a se retrage din politica si de a deschide o scoala filosofica in Atena, celebra Academiei.Numele scolii sale a provenit de la piata dedicata lui Heros Akademus, aflata in apropiere. Organizarea scolii se aseamana oarecum cu cea a societatilor pitagoreice, fiind bazata pe principiul irarhiei. Activitatea sa in cadrul academiei nu a insemnat, insa, pentru Platon, o retragere definitiva din politica. Se pare ca unul dintre obiectivele cele mai importante ale scolii sale, care va functiona aproape 1000 de ani, a fost acela de a contribui la pregatirea politica a celor care urmau sa poarte raspunderea treburilor publice. Se spune ca pe frontonul Academiei erau trecute cuvintele Cine nu e geometru nu poate intra aici. Nici acest lucru nu poate fi certificat in mod absolut este sigur, insa, ca matematica geometria a jucat un rol deosebit atit in structurarea planurilor de studii in Academie, cit si-n fundamentarea teoriei metafizice a lui Platon. Academia lui Platon va functiona pina in anul 529 e.n., cind Imparatul Iustinian a emis ordinul de inchidere, nu atit din motive ideologice - crestinismul devenise de mult timp greligie oficiala in imperiu -, cit, se pare, din dorinta de a-si insusi averea considerabila a acestui asezamint cultural. Momentul inchiderii scolii este considerat a reprezenta linia de separare clara intre platonismul pagin si cel crestin vezi capitolul Augustin. Platon intreprinde o a doua mare calatorie in Sicilia la virsta de peste 60 de ani, in timpul domniei lui Dionysos cel Tinar, urmasul celui Batrin. Acualul tiran parea sa fie extrem de interesat de filosofie si de introducerea unor reforme politice in statul sau. Probabil ca Platon a fost deosebit atras de perspectiva de a putea pune in practica teoria sa despre constitutia unui stat ideal. Dar si de aceasta data, deci s-a dedicat cu toata fiinta acestui proiect, actiunea sa este sortita esecului, intrucit Platon este suspectat ca pregateste o rasturnare a puterii. Platon intreprinde ultima calatorie in Italia de sud peste 4 ani. Esecul definitiv al proiectului sau de a pune in practica teoria sa despre stat il determina sa se dedice pina la moarte doar treburilor din cadrul Academiei. Platon s-a stins din viata in anul 347, la virsta de 80 de ani. Opera lui PlatonCea mai importanta parte a operei sale o reprezinta celebrele dialoguri, lucrari in care abordarea unei anumite probleme filosofice se realizeaza, de regula, prin dialogul dintre Socrate ca personaj central si diversi cetateni atenieni. Dialogurile sale sunt adevarate capodopere filosofico - literare, neintrecute prin frumusetea si profunzimea lor. Personajul principal al tuturor dialogurilor este Socrate. Opera lui Platon reprezinta astfel un elogiu adus invatatorului iubit, condamnat pe nedrept si a carui memoriei vrea s-o reabiliteze. Pentru a facilita studierea operei platonice, cercetatorii impart dialogurile in trei categorii, conform perioadelor de evolutiei sufleteasca a filosofului dialogurile scrise in tinerete, numite socratice, deoarece unele dintre ele au fos scrise, probabil, inca in timpul vietii lui Socrate, dialoguri de maturitate si, in sfirsit dialoguri de batrinete. Exista si lucrari care nu - au caracter de dialog, ca Apararea lui Socrate sau ca cele treisprezece scrisori, din rindul carora doar cea de-a saptea este considerata autentica. Ca si in cazul multor altor filosofi antici Pitagora, Aristotel, se pare, ca alaturi de opera scrisa a lui Platon, exista si o importanta, parte a gindirii sale care a fost cunoscuta doar de catre discipolii sai. Aceasta parte ne - sau incomplet cunoscuta a gindirii platoniciene este constituita atit din interventiile filosofului la cursul Academiei, cit si, se pare, din ideile care l-au apropiat pe Platon, la virsta a treia, tot mai mult de mistica pitagoreica. In deja amintita scrisoare a saptea exista urmatorul mesaj Nu exista nici o lucrare a mea despre aceasta tematica, nici nu va exista, pentru ca ea nu poate fi comunicata prin cuvinte, ca alte invataturi ... Aristotel, care vorbeste nu numai o data de invataturile nescrise ale lui Platon, a sustinut ideea ca, spre sfirsitul vietii sale, Platon ar fi imbratisat teoria numerelor de la pitagoreici, ceea ce a dus la o asimilare a ideilor platonice cu numerele pitagoreice. Unele parti ale gindirii sale pot fi reconstituite pe baza notelor unor discipoli este cazul, de pilda, al prelegerii lui Platon Despre bine, care ne arata o posibila directie uramata de gindirea lui Platon, in afara de cea din dialoguri.Platon este continuatorul si desavirsitorul conceptii socratice. Impresionat de descoperirea lui Socrate, Platon o generalizeaza si o reinterpreteaza. El aprofundeaza conceptul notiunea socratic si il transforma in idee. Tot ce exista are un corespondent conceptual. Astfel de notiuni generale ale celor ce exista aievea, scrie Aristotel, el le-a numit Idei, spunind ca lucrurile stau in afara accestora si isi capata denumirea dupa ele. Astfel se contituie teoria Ideilor a lui Platon conform careia conceptele, notiunile generale capata o existenta de sine statatoare,, independenta de cea a lucrurilor. Ideea este, deci, conceptul ontologizat.Din cele relatate mai sus observam ca Platon depaseste cu mult pe Socrate. Daca pentru Socrate ideile sunt notiuni, concepte adica rezultat al activitatii intelectuale, apoi pentru Platon ideile sunt insasi existenta in toata plenitudinea ei lucrurile din lume isi au in ea temeiul sau. Noi avem ideea fumosului ca notiune fiindca obiectul ei, ca frumosul in sine este o esenta absoluta. Aceste idei sunt existenta autentica. Numai acele idei pot fi cunoscute de catre ratiune, deoarece totul in afara de ele se desface intr-o continua schimbare si poate produce doar o perceptie.Teoria ideilor este esenta si punctul culminant al filosofiei platonice. Ce reprezinta aceasta teorie a ideilor si cum ajunge Platon la formularea ei Platon n-a expus in nici un dialog al sau, intr-un mod sistematic teoria sa despre idei. O pregatire epistemologica a acestei teorii o gasim in dialogul Tectet. Ca si Socrate, Platon sustine ca simturile ne dau doar...
Download