...tia actuala, inclusiv Moore, deoarece acestia cand privesc limbajul, ei considera forma cuvintelor nu modul in care este ea folosita. Daca am ajunge in mijlocul unui trib strain, a carui limba nu o cunostem deloc si am vrea sa stim ce cuvinte corespund cuvintelor noastre bun , frumos , etc., ce anume am cauta Probabil ca am cauta zambete, gesturi, hrana, jucarii. Cat de departe ne duc toate acestea de estetica obisnuita! Nu pornim de la anumite cuvinte, ci de la anumite situatii sau utilitati.Ce spune un cunoscator in ale imbracamintii de calitate atunci cand probeaza un costum la croitor Asta este lungimea potrivita. , E prea scurt. , E prea stramt . Cuvintele de aprobare nu joaca aici nici un rol, desi omul va arata multumit cand haina i se potriveste. Cum arat ca un costum imi place In principal prin acela ca il port des, ca imi place sa fiu vazut, etc.A descrie in ce consta capacitatea de o aprecia nu este doar greu, ci de-a dreptul imposibil. Pentru a descrie in ce consta ea ar trebui sa descriem intreaga ambianta. Cuvintele pe care le numim expresii ale judecatii estetice joaca un rol complicat dar bine determinat, in ceea ce numim cultura unei epoci. A descrie folosirea lor sau a descrie ce se intelege printr-un gust cultivat inseamna a descrie o cultura. In epoci diferite se joaca jocuri cu totul diferite. Ceea ce tine de un joc de limbaj este o intreaga cultura.Pentru a ne clarifica asupra expresiilor esteticii trebuie sa descrii forme de viata. Pentru ittgenstein lucrurile stau in felul urmator exista un domeniu de expresii ale placerii, cand gustam o mancare buna, sau simtim un miros placut, etc., apoi este domeniul artei care e cu totul diferit, chiar daca avem aceeasi expresie pe fata cand ascultam o piesa muzicala ca si atunci cand gustam o mancare buna. Lucrul cel mai important, in legatura cu estetica, este ceea ce s-ar putea numi reactie de ordin estetic, de exemplu nemultumire, desgust, indispozitie.Problemele estetice nu au nimic de-a face cu experimentele psihologice, caci la ele se raspunde in cu totul alt fel. Oamenii continua sa creada ca psihologia va ajunge intr-o zi sa explice toate judecatile noastre estetice psihologia experimentala. Pentru ittgenstein ceea ce face Freud i se pare cu totul gresit. El ofera ceea ce se numeste o interpretare a viselor. Freud evidenteaza anumite relatii intre imaginile din vis si anumite obiecte de natura sexuala. Freud are temeiuri foarte ingenioase pentru a spune ceea ce spune, multa imaginatie dar si uriase prejudecati ce sunt in masura sa induca in eroare pe oameni. Daca psihanaliza ne conduce sa spunem ca intradevar am gandi cutare si cutare lucru, nu este vorba de descoperire ci de convingere, pentru ittgenstein. Gandirea nu este ceva ce insoteste cuvintele, asa cum sunt ele rostite sau auzite. Behavioarismul nu neaga existenta trairilor si spun ca descrierea pe care o dam comportamentului este descriererea pe care o dam trairilor. ittgenstein il critica pe Freud dar evidentia si cateva lucruri demne de atentie care exista in ceea ce spune Freud, bunaoara despre ideea de simbolism al visului sau in sugestia ca, atunci cand visezi, intr-un anumit sens, spun ceva . El incerca sa desparta ceea ce este valoros la Freud de acel mod de a gandi pe care voia sa il combata. Placand de la conceptia lui Freud, ca anxietatea este totdeauna o repetare de un fel sau altul a anxietatii pe care am resimtit-o la nastere, ne spune ca Freud nu stabileste acest lucru prin raportare la probe deoarece nu o poate face. Porind de la zicala unui general austriac care a spus cuiva Am sa ma gandesc la tine dupa moartea mea, daca acest lucru va fi posibil , ittgenstei da explicatile legate de credint religioasa. Un grup de oameni ar gasi aceasta afirmatie groteasca si un alt grup nu ar gasi-o astfel. Presupunem ca cineva ar crede in judecata de apoi, iar altcineva nu crede, inseamna oare aceasta ca acel cineva crede opusul, si anume pur si simplu ca asa ceva nu se va intamplaEste vorba de o situatie in care suntem pe alte planuri cu totul diferite. O credinta nu seamana cu o stare momentana a mintii.Un om va face totul pentru nu a fi tarat in foc. Nu e vorba de inductie. E doar spaima. Aeasta este parte din substanta credintei si motivul pentru care in constroversele religioase nu intalnim acea forma de controversa in care unul este sigur de acest lucru, iar celalalt zice Ei bine, e posibil . Crestinismul nu se fundamenteaza pe o baza istori...
Download