...FFFjDjDE EFFFFjDEjDEFD,DJjDjDjDjDFFFFData 01-03, 2003. DNILA IOAN MARIAN CONSIDERATII LOGICO-FILOSOFICE ASUPRA DUALITTII SI UNITTII LUMINII 1.ABSTRACT.In acest studiu im-i propun sa realizez o cercetare-clarificare rationala-conceptuala-logica a aspectelor fundamentale si aparent contradictorii ale luminii ,cu dorinta de a depasi pretinsa contradictie. In Metafizica lui, Aristotel formula principiul contradictieidupa numele sau traditionalin modul urmator,,...este peste putinta ca unuia si aceluiasi subiect sa i se potriveasca si totodata sa nu I se potriveasca sub acelasi raport unul si acelasi predicat...Acest principiu e cel mai sigur dintre toate,caci el surprinde in sine caracteristicile aratate mai sus.Intr-adevar,e peste putinta ca un om sa-si poata imagina ca unul si acelasi lucru este si totodata nu este.Remarcam ca,Aristotel defineste initial principiul referitor la raportul dintre subiect si predicat ,deci cu privire la limbaj.Apoi , intr-o alta formulare,considera o imposibilitate a facultatii de imaginareinchipuire.Deci,Aristotel semnaleaza o imposibilitate .Expresiile totodatasi sub acelasi raportindica conditiile,imposibilitatii, in care se aplica si este valabil principiul enuntat.Prin aceste conditii, observam ca nu putem face abstractie totala de timp in logica.Reflectand asupra formularilor lui Aristotel,intuim o idee subiacenta nucleara,lor,care s-ar putea formula sau exprima diferit in contexte diferite.Oare ,idea lui centrala-subiacenta este valabila doar in limitele unei logici bivalenteEste,el,incalcat-discreditat de anumite aspecte dialectice ale realitatiidualitatea unda-corpusculPentru a ilustra puterea de rezistenta si adaptare a acestui principiu ,voi incerca sa-i mai multe formulari diferite in functie de contextRelativ la valoarea de adevar a unei propozitii,, este imposibil ca o propozitie sa aiba valoarea de adevar n si sa nu aiba aceasi valoare de adevar tocmai in limitele sau in conditiile in care are numai si namai valoarea de adevar n. Relativ la lucruri si proprietati,,este imposibil ca un lucru in limitele criteriilor in care are o anumita propritate ,adica, in masura stricta in care o are,sa n-o posede in acelasi timp. Relativ la o valoare morala,,daca faptele bune sunt bune prin satisfacerea unor criterii sau conditii,atunci, este imposibil ca o fapta buna,prin satisfacerea anumitor conditii,sa nu fie buna tocmai in masura in care indeplineste conditiile suficiente. Relativ la reprezentari,,este imposibil ca o stare in masura in care satisface conditia de reprezentabilitate, pe care o acceptam,sa nu reprezinte o re-prezentare....Din prima formulare,vedem ca validitatea principiului nu este afectata de numarul de valori de adevar pe care le-ar putea primi o propozitie.Principiul aserteaza in fiecare caz o imposibilitatein masura in care avem o identitate este imposibil sa avem o diferenta.Daca subiectul ramane acelasi,daca perspectiva temporala si apreciativa ramane neschimbata,in masura in care toate conditiile initiale raman identice,este imposibila aparitia unei schimbari,diferente.Din prima formulare,remarcam ca validitatea principiului nueste afectata in cazul in care o propozitie ar putea primi numai o valoare logica dintre n2 valori logice.In cazul in care o propozitie ar primi simultan n1 valori logicede exemplu,cand o evaluam din perspectiva mai multor lumi posibile,principiul trebuie recontextualizat,posibil in modul urmator,,daca raportand o propozitie la mai multe contexte obtinem o succesiune de n valori de logice,este imposibil ca propozitia sa nu posede aceleasi valori logice,in aceleasi contexte si in functie de aceleasi criterii de evaluare,sau,este imposibil ca o propozitie sa fie evaluata ca avand si neavand n valori logice,de acelasi evaluator,in aceleasi conditii,in acelasi interval temporal.Perspectivele diferite ale variatelor lumi posibile ar putea functiona ca un criteriu complex de mai multe contexte diferiteChiar daca ar putea, validitatea principiului ramane neafectata.In generaluniversal,prin principiu se fixeaza si trebuie sa se fixeze acele conditii in care este imposibila aparitia unei schimbari,in aceasta consta taria si rezistenta validitatii lui. 2.Principiul non-contradictiei si dualitatea luminiiExista filosofi care cred ca natura realitatii este contradictorie,un exemplu fiind natura dual-contradictorie a luminii, sau, mai general,a fenomenelor microcosmice.Daca ar fi adevarat,validitatea principiuluiar fi,astfel,restransa.Este,cu adevarat,dualitatea fenomenului luminos contradictorieIn lucrarea lui Principii si legi fundamentale in fizica Hutanu Gh. aserta,,Plecand de le relatiile de nedeterminare, Niels Bohr a explicat dualismul unda-corpusculfoton afirmand ca cele doua aspecte sub care se prezinta lumina sunt complementare,in sensul ca nu se pot pune in evidenta in acelasi timp ambele aspecte fenomenului luminosdaca se determina caracterul ondulatoriu,este imposibil sa se determine in acelasi timp si caracterul corpuscular sau,daca se determina aspectul corpuscular nu este posibil ca,in acelasi timp,sa se detrmine aspectul ondulatortiu Bohr a aratat ca, in acord cu principiul complementaritatii,natura are doua fete complementare si ca aceste fete nu sunt vizibile in acelasi tim,simultandupa modul in care o interogam,ea ne arata una dintre fetele sale .Din cele spuse de Bohr,remarcam ca cele doua aspecte ale luminii nu pot fi puse in evidenta nici in acelasi timp nici sub acelasi mod de interogatie,deci nu avem,aici, o incalcare a principiului non-contradictiei.Totusi,ceea ce se aserteaza aici este imposibilitatea de a pune inevidenta ---experimental---simultan cele doua aspecte,nu imposibilitatea luminii de avea simultan cele doua caractere.Pe de alta parte,pentru ca termenii corpusculsi unda sa aiba o semnificatie diferita este necesar ca intensiunea lor sa difere.Daca corpusculii ar avea acelasi si numai acelasi proprietati pe care le au undele,atunci corpusculii ar fi indiscernabili in raport cu undele, am avea doua nume diferite pentru aceleasi existenti .Prin urmare,trebuie sa existe proprietati prin care cele doua tipuri existenti difera.Sa notam setul proprietatilor definitorii ai corpusculilor cu A iar setul propritatilor definitorii ale undelor cu B.Se accepta ca A nu este identic cu B,dearece, intre corpusculi si unde se presupune ca exista diferenta de natura.Acum,cele doua seturi pot fi utilizate ca si criterii de identificare ,sau,ca si criterii de recunoastere a obiectelor ce cad sub conceptele de corpusculsi unda .Daca un obiect satisface,in mod esential, criteriul A,atunci este corpuscul.Dar este imposibil ca un obiect in masura care satiface criteriul A sa fie undacriteriul A...
Download