...se ca este o stiinta experimentala. Totusi, in adevar, chiar si marii filosofi ai stiintei in general Carnap, Quine, Pooper, Kun etc. au avut ca obiect sau ca punct de plecare al meditatiei lor teorii sisau constatari stiintifice concrete. Asa cum exista o filosofie a matematicii, fizicii, chimiei, biologiei, dreptului, politicii, artei, moralei, logicii etc., tot asa este posibila o extindere analoaga a analizei, interpretarii, intuitiei, si evaluarii filosofice asupra unor noi ramuri ale stiintei. Rezistenta amintita este totusi numai locala, nelegitima, si reavoitoare, nu internationala, deoarece la nivel international exista jurnalul Medicine and Philosophy si jurnalul Philosophy of Biology care publica periodic de un timp considerabil. Utilitatea si importanta gandirii filosofice a unor noi ramuri ale stiintei consta in aceea ca, astfel se pot crea noi filosofii ale unor noi stiinte, se pot crea noi filosofii ale obiectelor studiate de acele stiinte, se pot desprinde idei relevante pentru filosofia stiintei in general, si se pot abstrage sau construi cateva idei ontologice. Tocmai aceasta este, ceea ce voi incerca sa fac in cele ce urmeaza, cu neurobiologia imbatranirii. i pentru ca, avem nevoie de un obiect si punct de plecare pentru o abordare filosofica, voi incepe prezentand unele dintre ideile cele mai clare ale unor articole, referitoare la o aceeasi ipoteza, publicate in jurnalul Neurobiology of Aging. Am spus si pentru ca, deoarece studiile de filosofia stiintei atat in general cat si in special, sunt pandite si de alte neantelegeri oamenii de stiinta uneori confunda filosofia unei stiinte cu mitul, poezia, sau cu pseudostiinta, iar filosofii traditionali, la contactul cu o noutate in filosofia stiintei, tind sa formeze acuzatii de scientizare pseudofilosofica. Deaceea, cei ce incearca sa imbogateasca, reanoiasca, si eleveze filosofia initiind filosofia unor stiinte noi, trebuie sa satisfaca cat mai echilibrat cerintele celor doua tabere. 2.0. Ipoteza rolului mielinei in explicatia stiintifica a imbatranirii creieruluiatat factori genetici cat si factori din mediul externi ex., amyloid b-peptide, toxicitatea radicalilor liberi, traume cerebrale, anoxia, nivelele de colesterol, etc. pot contribui la determinarea insuficientelor cognitive cum sunt cele constatate in imbatranire si boala lui Alzheimer BLA, datorita influentei pe care o au asupra traiectoriei dezvoltarii si deteriorarii mielinei. Bartzokis1, 2003mielina are un rol vital in transmisia impulsurilor electrice neuronale si in sincronizarea functiei creierului. Bartzokis1, 2003Boala lui Alzheimer BLA este o boala unic umana a carei singur factor de risc este varsta. Bartzokis1, 2003ultima manifestare a BLA in formele ei genetice este o crestere a depozitelor oligomerului amyloidb-peptide in formele non-genetice aceasta depozitare are un rol initial in generarea BLA. Bartzokis1, 2003materia alba a creierului, atat prin dezvoltarea ei heterocronica cat si datorita traiectului temporal foarte lung pe care i-l urmeaza mielinizarea ariilor corticale asociative, este vulnerabila leziunilor specifice BLA placi neuritice extracelulare bogate in amyloid si incalcituri neurofibrilare intraneuronale bogate in proteina tau. Bartzokis1, 2003 productia si mentinearea mielinei are un rol esential in buna functionare a creierului mielina participa la conducerea potentialelor de actiune marind viteza de transmitere a potentialelor de actiune viteza face posibila integrarea informatiei in retelele neuronale larg distribuite integrarea larg distribuita a informatiei sta la baza functiilor cognitive superioare. Bartzokis1, 2003scaderea functiei mielinei produce nu numai scaderea vitezei de transmitere saltatoare a potentialelor de actiune, ci si marirea timpului refractar, ceea ce conditioneaza si micsorarea frecventei impulsurilor. Bartzokis1, 2003argumente empiricei in SNC al pisicilor a fost constatata o reducere, asociata varstei inaintate, de pana la 50 a axonilor ce au o viteza mare de transmitere. ii studii histologice umane au aratat o reducere de pana la 27-45 a lungimii axonilor mielinizati, la varste inaintate, in primul rand, datorata pierderii fibrelor cu diametru mic care se mielinizeaza in dezvoltarea tarzie si care sunt si cele mai vulnerabile leziunilor specifice BLA. Bartzokis1, 2003datorita continutului lor bogat in lipide si fier, datorita activitatii lor metabol...
Download