... stiintelor cognitive curente. In evaluarea pozitiei lui van Gelder, Eliasmith va demonstra efectele aplicarii gresite a termenului computational. Subsecvent, autorul va arata ca van Gelder construieste o relatie ambigua intre guvernatorul centrifugalexemplarul dinamicist si mintea umana. Din aceasta relatie, van Gelder merge mai departe spre a identifica caracteristicile importante ale conceptiei dinamiciste a cognitiei, si mod particular le rolului reprezentarii. Eliasmith critica si intemeierea lui van Gelder pe teoria oscilatorie motivationalaMOT a lui Busemeyer si Tonsend 1993 ca un exemplar empiric al dinamicismului.2-Definitia Computatiei Utilizarea neortodoxa a lui van Gelder a termenului computational ii permite sa introduca distinctii teoretice artificiale. Specific, el bisectioneaza stiintele cognitive in tabara computationala si tabara noncomputationala. Bizuirea pe aceasta distinctie il facesa aserteze ca cognitia este comportamentul unui anumit sistem dinamicnoncomputationalp. 358. Totusi, odata ce ne eliberam de aplicatia neconventionala al conceptului de computatie, aceasta asertiune este evident falsa. Van Gelder defineste un sistem computational dupa cum urmeazap.336Un sistem computational concret- un computer- este orice sistem ce realizeaza un sistem computational absract. Desi aceasta definitie explicita nu este nici excentrica, nici in particular contestabila in propriul ei drept, modul cum o aplica abordarilor computationale si conexioniste este. Van Gelder cauta sa-si foloseasca definitia unui sistem computational spre a caracteriza lucrarile unor cercetatori ca Neell, Simon, Chomsky si Anderson Van Gelder si Port, 1995. In particular, Neell si Simon 1976 sunt citati de van Gelder ca stabilind definitiv ipoteza computationalista in modul urmatorSiatemele cognitive naturale sunt inteligente in virtutea faptului ca sunt sisteme simbolice fizice de tipul potrivit. Totusi, ipoteza computationala este termen impropriu pentru o conjectura specifica, Neell si Simon se refera la ea ca Ipoteza Sistemelor Simbolice Fizice. Mai de graba decat sa egaleze compuatatia cu manipularea simbularea, cum face van Gelder, Neell si Simon inteleg un sistem simbolic ca fiind o forma specifica a unui sistem computational universal ex. o Masina Turing. Un sistem compuational universal este definit de Neell ca posedand caracteristici incluzand memoria, simbolurile, si operatiile 1990, p.77. Totusi, cognizerii naturaliex. sistemele simbolice sunt definite de simbolisti, nu simplu ca sisteme computationale, ci ca sisteme simbolice care sunt cel putin aproximari modeste ale sistemelor de cunoastere.Neel, 1990, p. 113. In alte cuvinte, Neell distinge tipul de computer considerat necesar sa manifeste cognitiaex. unul care va furniza un mijloace spre a construi sisteme reprezentationale din familia computerelor universaleNeell, 1990, p.68. Aceste sisteme reprezentationale sunt, pentru Neell, strict sisteme simbolice-nu ssteme computationaleNeell, 1990, p.76. De aceea, este precis sa ne referim la computationalistii lui van Gelder ca simbolisti. Totusi, aderenti la conexionism se interpreteaza pe ei insisi ca angajati intr-o viziune computationala a mintii conexionisti chintesentiali ca Churchland si Sejnoski 1992 i-si intituleaza cartea lor Creierul Computational. In aceasta lucrare, Churchland si Sejnoski detaileaza preocuparea conexionista fata de dinamica complexa si cu toate acestea adreseaza sincer probleme computationale Utilizand cadrul dinamic, putem incepe sa producem retele nonliniare spre a intelege capabilitatileilors, si cel mai important, spre a avea o intuitie despre cat de utila este proiectarea retelelor pentru rezolvarea problemelor computationaleChurchland si Sejnoski, 1992, p. 89. Mai degraba decat sa recurga la folosirea computatiei in sensul limitat al lui van Gelder, ei folosesc o conceptie mai conventionala- desi este una care nu contrazice definitia explicita a lui van Gelder- si definesc computerul ca un mecanism fizic cu stari fizice si cu interactiuni cauzale rezultate in tranzitiile dintre acele stariChurchland si Sejnoski, 1992, p. 66. Sub aceasta conceptie, conexionistii implementeaza in mod clar sisteme computationale abstracte si astfel, prin definitia proprie a lui van Gelderp. 366, ei vad mintea ca un computer. Deaceea, unde simbolistii sugereaza ca cognizerii sunt computere manipulatoare de simboluri, conexionistii pun retele distribuite, dinamice intr-un efort de a determina ce tipuri de computere sunt sistemele nervoase Churchland and Sejnoski, 1992, p. 61. Evident, atat conexionistii cat si simbolistii definesc computatia mult mai larg decat van Gelder. Ambele tabere pretind ca examineaza un tip specific de computatie, si ambele privesc privesc pe cealalta ca fiind computational3 - dezacordul apare ca un rezultat al unei diferente in tiptype si nu ca un rezultat al unei diferente de categoriekind . Desi definitia lui van Gelder a unui sistem computational nu este in sine eronata, aplicatia ei la abordarile cognitive este nu exista o asemenea distinctie computationalnon-computationala care sa fie aplicabila conexionismului si simnbolismului. Deaceea, conexionismul nu este natural inclus in clasa sistemelor schitate oarecum de guvernatorul centrifugal asa cum pretinde van Gelderp. 370. 3 - Guvernatorul Centrifugal attVan Gelder subliniaza o analogie intre guvernatorul centrifugal, dinamic, att si functionarea mintii umane spre a stabili validitatea abordarii lui dinamiciste p. 358. Guvernatorul att este o masina cu aburi pentru controlul vitezei inventata de James att la sfarsitul secolului XVIII. Ea consta dintr-un ax legat de volantul principal al masinii. Axul are doua brate principale atasate de el care sfarsesc in substantemasses mici. Pe masura ce volantul intoarce axul, substantele se misca spre exterior datorita fortei centrifuge. Miscarea bratelor este legata de supapa de admisie a masinii, in acea masina viteza este redusa pe masura ce axul este intors mai repede si bratele sunt mai spre exterior. Rezultatul este ca pe masura ce viteza masinii incepe sa creasca, bratele axului sunt forate spre exterior, inchizand supapa si incetinind masina. Incetinirea masinii permite bratelor sa se miste spre interior, deschizand supapa si crescand viteza masinii. Efectul global al guvernatorului att este mentinerea unei viteze constante a masinii in ciuda schimbarilor in incarcatura. Van Gelder intentioneaza ca guvernatorul att sa fie o exemplu paradigmatic al clasei sistemelor dinamice decare apartine minteap. 367, 369 Ipoteza dinamica este, atunci , in stiintele cognitive exact contrapartea ipotezei computationale sistemele cognitive ca oamenii sunt sisteme dinamice in sensul mentionat anterior , iar cognitia este evolutia in spatiul starilor acestor sisteme. Alternativ, dinamicistii sunt pretind ca modelul cel mai bun al aricarui proces cognitiv va fi unul tras dintr-o subcategorie dinamica de sisteme dependente de stare.O e...
Download