...l8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhangItpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhangI
tpntxtb SItpntxta SStpardtplain tqctnoidctlpartidctlpartadjustright tfs20tlang1048tcgrid Itf66tfs32 Opozitfeia dintre determinismul dialectic tbai cel mecanicist teen teentfeelegerea libertte3tfeiiSItf65tfs24 ttab SItf2tfs24 tpar SItfs24 tpar Stpard tqjtfi720tnoidctlpartidctlpartadjustright Itf66tfs24 Orice cercetare a determinismului teen fizicte3 pornetbate de la caracterizarea determinismului mecanic laplacean ca teorie a necesitte3tfeii absolute, a legilor de fier, a identitte3tfeii deste3vte2rtbaite dintre efect tbai cauzte3, a explicte3rii relatfeiilor dintre obiecte tbai a succesiunii stte3rilor printr-o liniaritate perfectte3 sub actfeiunea unor cauze exclusiv exterioare. tcen evolutfeia gte2ndirii fizice, teoria electromagnetismului a teentte3rit ideea maSItfs24 tSItf66tfs24 erialitte3tfeii relatfeiei cauzale prin reliefarea actfeiunii din aproape teen aproape, iar teoria restrte2nste3 a relativitte3tfeii a reliefat dependentfea efectului de cauzte3. Ambele teorii rte3mte2n compatibile, cu tezele cauzalitte3tfeii liniare, a necesitte3tfeii teen succesiune tbai teenSItfs24 SItf66tfs24 repetarea fenomenelor, teze sustfeinute de determinismul mecanic. Ideea necesitte3tfeii absolute teen desfte3tbaurarea evenimentelor fizice a fost zdruncinatte3 teencepte2nd cu a doua jumte3tate a secolului al XIX-lea de studiul fenomenelor calorice, studiu care evidentfeia SItitfs24 natSItitf66tfs24 ura statisticte3SItf66tfs24 a celui de-al doilea principiu al termodinamicii. Este adevte3rat cte3 sub influentfea gte2ndirii predominant metafizice, din care fizica nu se smulsese teencte3, staticitatea fenomenelor termodinamice a fost multte3 vreme interpretatte3 ca rezultat al ignorantfeei umane, deci teen spiritul materialismul metafizic, continute2nd ste3 domine sperantfea unei reductibilitte3tfei a comportamentului statistic la cel dinamic.tpar Lovitura de gratfeie teen interiorul fizicii o primetbate determinismul mecanic din partea fizicii microcosmului, teen primul rte2nd din partea creatorilor mecanicii cuantice nerelativiste. Cte2teva caracteristici fundamentale ale mecanicii cuantice teencte3 teen primele decenii ale constituirii sale obligau la pte3rte3sirea modelului determinist propriu fizicii clasice.tpar SItfs24 Astfel, SItf66tfs24 teen mecanica cuanticte3 nu se mai putea determina concomitent, ca teen cea clasicte3, viteza tbai pozitfeia obiectului teen mitbacare. Relatfeia de nedeterminare, stabilitte3 de erner Heisenberg, reliefa deci limitele aplicabilitte3tfeii legilor fizicii clasice teen microcosm, nSItfs24 aSItf66tfs24 tura deosebitte3 a microobiectelor.tpar tcen esentfete3, datoritte3 naturii corpuscular-ondulatorii a microobiectelor, comportamentul acestora din urmte3 se deosebea calitativ de comportamentul punctelor materiale din mecanica clasicte3. Natura corpuscular-ondulatorie a microobiectelor era rte3spunzte3toare, teen ultimte3 instantfete3 de SItitfs24 comportamentul statisticSItf66tfs24 al obiectelor studiate de mecanica cuanticte3. Cauzele statisticitte3tfeii comportamentului au fost, teen general, cte3utate atte2t teen structura internte3 a microobiectelor, cte2t tbai teen interactfeiunile de tip micro tbai macro cu aparatele experimentale.tpar Interpretarea statisticte3 a proceselor din mecanica cuanticte3 a teensemnat respingerea determinismului rigid. Aceastte3 respingere s-a fte3cut initfeial teen numele SItitfs24 indeterminismului absolutSItfs24 , teoretizat mai cu SItf66tfs24 seamte3 de orientte3ri filozofice extremiste care cte3utau sprijin pentru pozitfeiile lor la temelia constituentfeilor materiei. taai dacte3, la teenceputul secolului al XX-lea, electronul, ca atom de electricitate, era declarat SItitfs24 tldblquote aliattrdblquote SItfs24 al idealismului, teen deceniul al treSItf66tfs24 ilea al secolului nostru nu putfeini sunt filozofii subiectivitbati care aveau ste3 argumenteze pretinsa libertate absolutte3 de vointfete3, conduita absolut arbitrarte3 a fiintfeei umane, cte3utte2ndu-i temelia teen libertatea de vointfete3 a microobiectelor, teen absentfea oricte3rei SItfs24 dSItf66tfs24 eterminte3ri la nivelul microcosmului, teen absolutizarea hazardului pur.tpar Grte3itoarea din acest punct de vedere poate fi evolutfeia interprette3rilor lui Niels Bohr tbai erner Heisenberg, principalii reprezentantfei ai interprette3rii cunoscute sub denumirea de SItitf66tfs24 tldblquote tbacoala SItitfs24 de la Copenhagatrdblquote SItf66tfs24 . tcen esentfete3, tbacoala de la Copenhaga pleacte3 de la constatarea fireascte3 a faptului cte3 noile date de experientfete3 impun renuntfearea la conceptul de cauzalitate mecanicte3 tbai al determinismul clasic, impunte2nd deci o noute3 interpretare. Este drept cte3 anumite formulte3ri imprecise au lte3sat ste3 se teentrevadte3 o tendintfete3 de a identifica determinismul teen general cu cel mecanic, cauzalitatea teen general cu cauzalitatea mecanicte3. De aici, poate, tbai denumirea relatfeiei stabilite de Heisenberg ca SItitf66tfs24 tldblquote relatfeie de nedetermSItitfs24 inaretrdblquote SItfs24 sau SItitf66tfs24 tldblquote relatfeie de imprecizietrdblquote SItfs24 ori SItitf66tfs24 tldblquote relatfeie de incertitudinetrdblquote SItfs24 .tpar SItf66tfs24 O examinare mai atentte3 a pozitfeiilor teoretice sustfeinute de acetbati doi creatori de tbacoalte3 relevte3 teenste3 un ste2mbure viabil de interpretare, tbai anume contbatiintfea nevoii de a pte3tbai pe calea interprette3rii dialectice teen mai multe directfeii prin sublinierea variette3tfeii calitative a cauzalitte3tfeii teen fizicte3, deci prin sublinierea deosebirilor teen procesele de generare din fizica microcosmului teen raport cu cercetarea macrocosmului. La teza diferentfeelor calitSItfs24 aSItf66tfs24 tive ale relatfeiilor cauzale se adaugte3 apoi teza rolului important pe care teel joacte3 factorul teentte2mplte3tor teen domeniul cuantic tbai, de aici, cea a decalajului existent teentre stte3rile potentfeial-posibile tbai cele reale. Rolul crescte2nd al factorilor teentte2mplte3tori aSItfs24 pSItf66tfs24 te3rea clar mai ales prin reliefarea faptului tipic pentru tbacoala de la Copenhaga cte3 legile statistice sunt esentfeiale teen mecanica cuanticte3. Toate acestea s-au concentrat teentr-o interpretare ce se declara indeterministte3, pentru cte3 al temelia sa era atbaezat SItfs24 cSItf66tfs24 omportamentul teentte2mplte3tor al microobiectelor. tcen spirit indeterminist, legea statisticte3 era teoretizatte3 ce lege a teentte2mplte3torului total, opuste3 determinismului atte2t teen explicarea localizte3rii particulelor elementare, cte2t tbai a momentului dezintegrte3rii atomiSItfs24 ce.tpar SItf66tfs24 Ca o reactfeie la interprette3rile indeterministe au apte3rut tendintfeele deterministe teen diverse variante, fie aceea a reteenvierii determinismului traditfeional teen fond L. de Broglie, J.P. Vigier, D. Bohm, fie tendintfea de...
Download