...dent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf36tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs26tinsrsid69002 ttab ttab ttab SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tbtf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid
69002 RELAtdeIA FILOSOFIE - taaTIINtdetc3 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf0tfs26tultinsrsid69002 tpar tpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 Eseul prezent teencearcte3 ste3 degajeze o concluzie referitoare la raportul filosofie-tbatiintfete3, din perspectiva unora dintre discursurile pe aceastte3 temte3 din sec. XX, secol teen care tema devine problematicte3.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs26tinsrsid69002 Se va contura specifSItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 icul fiecte3rui mod de a cunoatbate, se vor identificaa posibilele influentfee negative ale unuia asupra celuilalt, se vor puncta principalele moduri de a raporta filosofia la tbatiintfete3, argumentte2ndu-se teen favoarea unuia dintre modele.tcen final, am dori ste3 cerceSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs26tinsrsid69002 tSItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 te3m ideea necesitte3tfeii filosofice tbai modalitatea acestei necesitte3tfei.tpar Ortega y Gasset, teen Ce este filosofia, pornind de la teentrebarea asupra teentamplte3rii din viatfea omului de a filosofa, construietbate ca rte3spuns un teentreg demers filosofic, teen cadrul cte3ruia se articuleazte3 tbai o viziune asupra relatfeiei filosofie- tbatiintfete3.tpar Pentru Ortega filosofia este cunoatbaterea universului , cunoatbatere de un dramatism particular tbai un eroism intelectual specific acestea activitte3tfei a spiritului. Am puteaa explicaa acest eroism, ca acel ceva al filosofiei, care se opune tentatfeiei existente teen orice organism de a se desprinde de prezent tbai a se face teencetul cu teencetul arhaic p.51, un ceva care corespunde unei asumte3ri a destinului. Filosoful refuzte3 trecutul, cu supozitfeiileSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs26tinsrsid69002 SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 sale, constituindu-tbai filosofarea ca un sistem de adevte3ruri constituit, fte3rte3 a admite ceva ce nu poate fi dovedit teen cadrul acestui sistem. Pentru filosof universul e vocabula enormte3 tbai monoliticte3, ce, asemeni unei gesticulatfeii vaste tbai vagi, mai degSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs26tinsrsid69002 rSItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 abte3 ascunde decte2t enuntfete3 acest concept viguros tot ce se gte3setbatep.71.tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 ttab Obiectul filosofiei este straniu tbai radical diferit de orice altceva, prin tot ceea ce se gte3setbate teentfeelegte2ndu-se lucruri reale, fizice, spirituale, ireale, ideale, fantastice, dar teen mte3sura teen care constitue totul.tpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 Obiectul filosofiei este cel care nu poate fi dat, cel care-i este filosofului la teenceput total necunoscut, este nici unul din celelaalte obiecte, el fiind totul, acel tot care nu laste3 nimic teen afara sa tbai, prin urmare, singurul obiect teetbai este suficient sietbai.tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 ttab tcen viziunea lui Ortega y Gassett omul de tbatiintfete3 nu se apropie nici pe departe prin gestul eroic de obiectul ste3u. Omul de tbatiintfete3 teencepe prin a delimita o portfeiune din Univers, prin a-tbai limita problema proprie, care altfel, nefiind absolutte3, teenceteazte3 partfeial a mai fi problemte3. Cte3ci se teencepe cu o problemte3 tbai cu ceva care se tbatie. Fizicianul tbai matematicianul cunosc cu anticipatfeie teentinderea tbai atibutele esentfeiale ale obiectului cunoatbaterii lor, teencepte2nd SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs26tinsrsid69002 dSItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 e fapt cu ceva pe care-l iau drept tbatiut, nu cu o problemte3.tpar ttab O altte3 diferentfete3 teentre filosofie tbai tbatiintfete3 este sensul pe care-l are teen fiecare din acestea doute3 moduri vocabula cunoatbatere. Pentru tbatiintfeele particulare cunoatbaterea e solutfeie pozitivte3 tbai concrette3 a unei probleme, pte3tundere perfectte3 a obiectului de cte3tre intelectul subiectului.tpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 Astfel, tbatiintfea este conceputte3 ca o serie de solutfeii date unor probleme. Pentru a fi filosofie un ansamblu de reflectfeii trebuie ste3 se constituie ca creatie universalte3, integralte3, un sistem absolut al intelectului. Pentru a fi universalte3, trebuie ca filosofia ste3-tfei asume constitutiv obligatfeia de a se confrunta cu orice problemte3. Aceasta teenste3 presupune un risc. Existte3 posibilitatea ca lumea ste3 fie o problemte3 teen sine insoSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs26tinsrsid69002 lSItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 ubilte3. Pentru filosofare are primat contbatiintfea problemei, iar nu solutfeia, care se poate ste3 nu fie datte3 la un moment dat. Pragmatismul, teen cadrul cte3ruia o problemte3 insolubilte3 nu este problemte3, nu este considerat de Ortega filosofie , ci teoria sincerte3 teenSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs26tinsrsid69002 SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid69
002 care se exprimte3 modul cognitiv al tbatiintfeelor particulare p. 73.tpar Adevte3rul tbatiintfeific este altfel decte2t cel filosofiic Ortega y Gasset considerrte3 cte3 exactitatea tbai rigoarea previziunilor tbatiintfeifice sunt dobte2ndite de tbatiintfea experimentalte3 cu pretfeul mentfeinerii sale teentr-un plan de probleme secundare. Ortega co...
Download