...ar putea replica aceasta unitate a intelesului nu este decat un fel de incaltaminte pentru omul de stiinta. Sau, au trecut mii de ani de cand omul utilizeaza sensul si intelesul, dar nimeni nu a rezolvat, in atata timp, nici cu un cot problema eradicarii imbatranirii. Gandirea si limbajul uman permit rezolvarea unei multimi nedefinite de probleme. Totusi, cel putin uneori, rezolvarea unor probleme pare mai dificila decat inventia limbajului...Dar, cand se pune problema unitatii stiintei, poate ca, problema intelesului devine importanta.tiinta, intr-adevar, nu poate sa aiba o intensiune transsensuala sau transinteligibila. Ori, se spune ca intensiunea determina extensiunea. Totusi, consider ca intensiunea nu este decat o extensiune de gradul doi, metaextensiune sau abstract-extensiune. Adica, extensiunea cuprinde un set de entitati cognitive p.e., oameni, triungiuri, cuvinte, numere etc. care au anumite caracteristici cel putin similare. Dar nu orice enunt cu sens sau inteligibil este stiintific... Chiar daca sensul si inteligibilitatea ar constitui o conditie necesara a stiintificitatii ele nu sunt si suficiente. Pentru exemplificare, enuntul viata este si nu este o forma de existenta a materiei nu poate fi stiintific in acelasi timp si comparativ cu acelasi criteriu. Noncontradictia constitue deasemenea un criteriu logic aditional pe care trebuie sa-l indeplineasca stiinta. Mai mult, stiinta tinde sa se dezvolte spre o cunoastere precisa, cantitativ si procentual. Economia si precizia alcatuies deziderate ale stiintei. Apoi, constructele noastre teoretice sisau ipotetice trebuie comparate prin consecintele lor concrete cu experienta noastra fenomenala de ordinul unu. tiinta matura presupune, nu doar utilizarea unor unitati-sens pentru a descrie observatia, organizarea si coordonarea unor programe teoretico-experimentale eficiente-inteligente. i enunturile deceptive au sens si inteles...Deaceea, problema stiintificitatii este mai cuprinzatoare si mai importanta decat problema sensului. tiintificitatea nu este nici echiintensionala nici echiextensionala cu inteligibilitatea. Credinta nu este o conditie suficienta a stiintificului sau a adevarului.Faptul ca dogmele religioase pot cuprinde si anumite principii si idealuri morale acceptabile nu este o garantie a adevarului altor afirmatii ale lor p.e., referitoare la originea universului sau a omului etc.. Valoare etica nu constitue o conditie suficienta a valorii aletice adevar. Este aproape inimaginabil ca un om cu o minima cultura notionala generala stiintifica si epistemologica sa creada in adevarul unor texte ca geneza, chiar daca credinta oarba, insistenta, speranta etc. pot fi importante valori pentru supravietuire, reproducere si uneori chiar pentru reusita. Dar sa revenim la problema sensului si a intelesului. Ce, este notiunea logicii o unitate a sensul sau a intelesului Este vreo distinctie intre sens si inteles Un termen poate avea un sens sau o intensiune, dar inteles ar putea avea La nivelul termenului, sa fie sensul identic cu intelesul Este reprezentarea mentala unitatea intelesului Consider ca sensul filosofic compussintetic al ideei de reprezentare contineidea unei recurente.idea unei actiuni.idea unei dimensiuni temporale.Adica idea de a face sa fie prezent ceva ce a mai fost in trecut. In cazul reprezentarii mentale, actiunea mentala de a face ceva din trecut sa fie prezent. Deosebirea trecutului de prezent implica posesia capacitatii mnezice Motzkin, 200X, Synthese. Deci reprezentarea nu este o imagine sau o stare, ci o actiune sau proces care poate fi controlat in anumite limite. Termenul de reprezentare nu este potrivit spre a numi si sugera sensul unitatii fluxului constiintei..., deoarece nu acopera nici totalitatea starilor nici totalitatea operatiilor, proceselor si capacitatilor creierului constient. Dar sa fie intelesul in sine reductibil la o unitate-reprezentare Nu. Reprezentarea asa cum se intelege ea filosofic este o actiune, or intelesul ne familiarizeaza cu o stare...Re-prezentarea poate reactualiza un inteles. Nici macar...actiunea de intelesizare sau inteligibilizare nu este reductibila la re-prezentare, ca ea poate implica anticipare, fantezie, analiza, generalizare, implicare, abstractizare etc. i chiar daca toate aceste operatii ar presupune memoria si reprezentarea, ele nu se reduc doar la atat. Dat fiind timpul scurt pe care il am acum la indemana, propun ca ipoteza fundamentala prov...
Download