... si elemente ale gandirii stiintifice. Putem spune ca exista si o serie de elemente de filosofie usoara si populara, in sensul lui Hume, care isi ia substanta discutiei filosofice din existenta de toate zilele si conversatie, dar pe care nu o prelucreaza in modul specific stiintei, accesibila si fara rigoare, un gen de filosofie care are ca premisa experienta proprie de viata. Expresia atitudinea naturala sau punct de vedere natural a fost folosita pentru prima data de Edmund Husserl pentru a descrie atitudinea noastra in experienta obitnuita, caracterizata in contrast cu atitudinea reflexiva prezenta in experienta reflexiva a constiintei, atitudine prin excelenta interogativa. Specificul atitudinii naturale consista in naivitate, spontaneitate si dogmatism. In experienta naturala omul se priveste doar ca parte a unei lumi infinite extinse in spatiu si timp. Spatiul si timpul alcatuiesc cadrul fundamental, absolut al experientei, care ne da imediat lumea existentei, campul gandirii si existentei noastre.Lumea experientei cuprinde nu numai fapte, ci si valori si bunuri, mai importante fiind natura fizica si societatea umana, amandoua alcatuind baza naturala a experientei si gandirii noastre stiintifice . Din punct de vedere natural , lumea existentei naturale este ultra comprehensiva, larg cuprinzatoare, ingloband si lumea data a culturii.Daca natura constituie domeniul stiintelor naturii, valorile sunt subiectul specific al stiintelor culturiispiritului si al filosofiei.Obiectul cercetarii filosofice, al carei rezultat poate fi o teorie critic intemeiata, reflexiva a intregii existente, o constituie campul de investigatie extins. Unii autori nu impartasesc aprecierea ca simtul comun este naiv si inerent inferior. Credintele, opiniile beneficiaza de evidenta conferita de experienta si stiinte. Conceptia naturala are la baza experienta perceptuala si la randul ei este punct de plecare al reflectiei.Dialectica intertelatiilor simt comun, stiinte si filosofie sunt comentate de M.Farber astfel Un proces niciodata incheiat de revizuire a conceptiilor simtului comun si experientei naturale rezulta din realizarile stiintelor speciale. Idei care au fost folosite necritic in conceptia naturala despre lume, astfel ca timp, spatiu, materie, infinit, scop, cauza, valoare, etc. devin subiect al analizei din partea unui grup de stiinte si acest proces este continuat de filosofie . In locul credinteloropiniilorbeliefs acceptate necritic vine idealul unui set de credintebeliefs logic justificate. Un pas pregatitor necesar care trebuie sa fie decisiv intreprins este sa plasam toate credintele trecute si conceptiile necritic acceptate sub semnul intrebarii.Aceasta procedura este adesea foarte dificila pentru a fi instituita totusi, si in fapt este rar realizata, ceea ce face necesar sa-i relevam importanta. In mod ideal poate fi exprimata negativ ca libertate de prejudecati sau credinte nefundate de orice fel si pozitiv, ca o constructie a unei teorii despre om si cosmos pe baza experientei si cunoasterii stiintifice .L.Blaga descrie simtul comun ca fiind un corp de prejudecati dar pe care individul integrat perfect in colectivitate nu le va descoperi niciodata ca atare Este mai bine sa ne dam seama de aceasta situatie inainte de a vorbi despre ruptura pe care filosoful o efectueaza in omogenitatea simtului comun . Dupa Blaga, simtul comun se constituie ca un corp de prejudecati. O prejudecata este o unitate de evidente false.Kant defineste prejudecata ca fiind tendinta ratiunii spre pasivitate si in consecinta spre heteronomie. Tot Kant releva natura prejudecatilor si subliniaza necesitatea combaterii lor din doua motive in numele adevarului, caci daca ratiunea se comporta pasiv este posibila in demersul ei de eroare si iluzie in numele libertatii, deoarece daca ratiunea este pasiva subiectul nu gandeste prin el insusi ci priveste legea din exterior. A gandi liber, inseamna a fi autonom .Exemple pamantul ar fi plan , aerul n-are greutate , un bat introdus intr-un pahar cu apa pare frant la nivelul apei .Omul prin situatia sa in lume are prejudecati, dar trebuie sa lupte pentru a te infrunta.Bunul simtechivalent cu simtul comun are o conceptie pozitiva in conceptia lui Descartes bunul simt este lucrul cel mai bine impartit intregii lumi , dar una peiorativa in filosofia lui Hegel modul de a gandi al unui timp in care sunt continute toate prejudecatile timpului .Teoretic prejudecata ...
Download