... libertte3tfeiiSItauthor Raluca Musaloiu-ElefteriSItoperator DanielSItcreatimtyr2002tmo4tdy16thr1tmin41SItrevti
mtyr2002tmo4tdy16thr1tmin41SItprintimtyr1997tmo11td
y11thr21tmin46SItversion2SItedmins0SItnofpages4SItn
ofords1911SItnofchars10898SItnofcharss12784SItvern1
6437SStpaper11907tpaperh16840tmargl1797tmargr1797tl
trsect tidoctrltftnbjtaenddoctnoxlattoyentexpshrtntnoultr
lspctdntblnsbdbtnospaceforultlytprtmetthyphcaps0tfo
rmshadethorzdoctdghspace120tdgvspace120tdghorigin17
01tdgvorigin1984tdghsho0tdgvsho3tjcompresstviekind1
tviescale100tpgbrdrheadtpgbrdrfootthtmautsptnolnhta
djtbltrsidroot12201341 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttpsz9tlinex0theadery709tfootery1276tcolsx7
09tendnheretsectdefaultcltsftnbj Itfooter tltrpar tpardtplain tltrparts16tqc tli0tri0tidctlparttqcttx4153ttqrttx8306tfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid12201341 tpar tpar SSIttpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartfaautotadjustrighttrin0tlin0tita
p0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf197tafs32 tltrchtfcs0 tf197tfs32tinsrsid12201341 Opozitfeia dintre determinismul dialectic tbai cel mecanicist teen teentfeelegerea libertte3tfeiiSItrtlchtfcs1 taf36tafs24 tltrchtfcs0 tf36tfs24tinsrsid12201341 ttab SItrtlchtfcs1 taf2tafs24 tltrchtfcs0 tf2tfs24tinsrsid12201341 tpar SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid12201341 tpar Stpard tltrpartqj tfi720tli0tri0tidctlpartfaautotadjustrighttrin0tli
n0titap0 Itrtlchtfcs1 taf197tafs24 tltrchtfcs0 tf197tfs24tinsrsid12201341 Orice cercetare a determinismului teen fizicte3 pornetbate de la caracterizarea determinismului mecanic laplacean ca teorie a necesitte3tfeii absolute, a legilor de fier, a identitte3tfeii deste3vte2rtbaite dintre efect tbai cauzte3, a explicte3rii relatfeiilor dintre obiecte tbai a succesiunii stte3rilor printr-o liniaritate perfectte3 sub actfeiunea unor cauze exclusiv exterioare. tcen evolutfeia gte2ndirii fizice, teoria electromagnetismului a teentte3rit ideea materialitte3tfeii relatfeiei cauzale prin reliefarea actfeiunii din aproape teen aproape, iar teoria restrte2nste3 a relativitte3tfeii a reliefat dependentfea efectului de cauzte3. Ambele teorii rte3mte2n compatibile, cu tezele cauzalitte3tfeii liniare, a necesitte3tfeii teen succesiune tbai teen repetarea fenomenelor, teze sustfeinute de determinismul mecanic. Ideea necesitte3tfeii absolute teen desfte3tbaurarea evenimentelor fizice a fost zdruncinatte3 teencepte2nd cu a doua jumte3tate a secolului al XIX-lea de studiul fenomenelor calorice, studiu care evidentfeia SItrtlchtfcs1 taitaf0tafs24 tltrchtfcs0 titfs24tinsrsid12201341 natSItrtlchtfcs1 taitaf197tafs24 tltrchtfcs0 titf197tfs24tinsrsid12201341 ura statisticte3SItrtlchtfcs1 taf197tafs24 tltrchtfcs0 tf197tfs24tinsrsid12201341 a celui de-al doilea principiu al termodinamicii. Este adevte3rat cte3 sub influentfea gte2ndirii predominant metafizice, din care fizica nu se smulsese teencte3, staticitatea fenomenelor termodinamice a fost multte3 vreme interpretatte3 ca rezultat al ignorantfeei umane, deci teen spiritul materialismul metafizic, continute2nd ste3 domine sperantfea unei reductibilitte3tfei a comportamentului statistic la cel dinamic.tpar Lovitura de gratfeie teen interiorul fizicii o primetbate determinismul mecanic din partea fizicii microcosmului, teen primul rte2nd din partea creatorilor mecanicii cuantice nerelativiste. Cte2teva caracteristici fundamentale ale mecanicii cuantice teencte3 teen primele decenii ale constituirii sale obligau la pte3rte3sirea modelului determinist propriu fizicii clasice.tpar SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid12201341 Astfel, SItrtlchtfcs1 taf197tafs24 tltrchtfcs0 tf197tfs24tinsrsid12201341 teen mecanica cuanticte3 nu se mai putea determina concomitent, ca teen cea clasicte3, viteza tbai pozitfeia obiectului teen mitbacare. Relatfeia de nedeterminare, stabilitte3 de erner Heisenberg, reliefa deci limitele aplicabilitte3tfeii legilor fizicii clasice teen microcosm, natura deosebitte3 a microobiectelor.tpar tcen esentfete3, datoritte3 naturii corpuscular-ondulatorii a microobiectelor, comportamentul acestora din urmte3 se deosebea calitativ de comportamentul punctelor materiale din mecanica clasicte3. Natura corpuscular-ondulatorie a microobiectelor era rte3spunzte3toare, teen ultimte3 instantfete3 de SItrtlchtfcs1 taitaf0tafs24 tltrchtfcs0 titfs24tinsrsid12201341 comportamentul statisticSItrtlchtfcs1 taf197tafs24 tltrchtfcs0 tf197tfs24tinsrsid12201341 al obiectelor studiate de mecanica cuanticte3. Cauzele statisticitte3tfeii comportamentului au fost, teen general, cte3utate atte2t teen structura internte3 a microobiectelor, cte2t tbai teen interactfeiunile de tip micro tbai macro cu aparatele experimentale.tpar Interpretarea statisticte3 a proceselor din mecanica cuanticte3 a teensemnat respingerea determinismului rigid. Aceastte3 respingere s-a fte3cut initfeial teen numele SItrtlchtfcs1 taitaf0tafs24 tltrchtfcs0 titfs24tinsrsid12201341 indeterminismului absolutSItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid12201341 , teoretizat mai cu SItrtlchtfcs1 taf197tafs24 tltrchtfcs0 tf197tfs24tinsrsid12201341 seamte3 de orientte3ri filozofice extremiste care cte3utau sprijin pentru pozitfeiile lor la temelia constituentfeilor materiei. taai dacte3, la teenceputul secolului al XX-lea, electronul, ca atom de electricitate, era declarat SItrtlchtfcs1 taitaf0tafs24 tltrchtfcs0 titfs24tinsrsid12201341 t93aliatt94SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid12201341 al idealismului, teen deceniul al treSItrtlchtfcs1 taf197tafs24 tltrchtfcs0 tf197tfs24tinsrsid12201341 ilea al secolului nostru nu putfeini sunt filozofii subiectivitbati care aveau ste3 argumenteze pretinsa libertate absolutte3 de vointfete3, conduita absolut arbitrarte3 a fiintfeei umane, cte3utte2ndu-i temelia teen libertatea de vointfete3 a microobiectelor, teen absentfea oricte3rei determinte3ri la nivelul microcosmului, teen absolutizarea hazardului pur.tpar Grte3itoarea din acest punct de vedere poate fi evolutfeia interprette3rilor lui Niels Bohr tbai erner Heisenberg, principalii reprezentantfei ai interprette3rii cunoscute sub denumirea de SItrtlchtfcs1 taitaf197tafs24 tltrchtfcs0...
Download