Scoala Eleata ...iza, de a exprima rolul prin ideal , abstractie. El incepe sa se intrebe de ceea ce este si merge mai departe cu intrebarea Ce este ceea ce este si Ce este Raspunsul pe care i-l da este numai existentul, prin care intelege principiul, ceea ce intemeiaza. Dupa el exista numai existentul, iar non existentrul nu exista. El pune si problema raportului dintre existenta si gandire. Spune ca existenta este si poate fi gandita, non existenta nu este si nu poate fi gandita. Prin raspunsurile pe care le da el adauga noi caracteristici principiale si anume - principiul este nenascut, nelimitat. De la el s-a pastrat un poem cu un titlu aproximativ Despre natura . In prima parte a acestui poem vorbeste despre lucrurile absolut sigure, si anume despre adevar. In a doua parte trateaza aspectele schimbatoare ale lumii. Aspecte ce nu pot oferi decat cunostinte probabile, adica opinii. Dupa el aspecte de transformare , de diversitate, nu reprezinta decat produsul unor pareri inselatoare, subiective, proprii muritorilor de rand ce sunt incapabile sa se ridice prin cunoastere deasupra la ceia ce este sensibil. Dupa el adevarul consta in faptul ca existenta este imuabila, continua nenascuta si perfect unitara. Ideile sale vor fi continuate si dezvoltate de un elev al sau si anume ZENON din ELEA. Acesta a devenit celebru prin nu mai putinele celebre aporii care se mai numesc si argumente sau chiar paradoxuri. Aporia inseamna dificultate problema grea sau imposibil de rezolvat. Paradox enunt contradictoriu si totodata determinabil. Zenon dei Elea a elaborat 40 de aporii. I. Prima aporie este impotriva miscarii Pentru ca un corp sa ajunga la tinta el trebuie mai intai sa ajunga la jumatatea drumului. Dar pentru aceasta trebuie sa parcurga jumatatea primei jumatati, si asa mai departe pana la infinit inseamna ca mobilul sta pe loc. Aristotel cauta care este greseala rationamentului si anume ca nu admite ca intr-un timp finit se pot stabili puncte spatiale infinite. II. A doua aporie se intituleaza Ahilesi broasca testoasa Zabavnicul nu va fi ajuns nicicand in fuga de altul mai iute de picior, deoarece cel ce urmareste trebuie sa ajunga mai intai in mod obligatoriu acolo de unde a aparut cel ce fuge. Asa ca in mod obligatoriu zabavnicul se va gasi de fiecare data inainte . Aristotel arata greseala acestui rationament si anume gasim o fractionare la infinit a spatiului si timpului si sunt vazute numai sub raportul divizarii, discontinuitatii nu si al continuitatii. Aceste aporii au starnit mare interes la vremea respectiva. Zenon n-a vrut sa demonstreze ca nu este miscare ci el a vrut sa arate cat de greu este sa conceptualizezi miscarea, ca se intampina numeroase greutati. 8Xthlzi a 5a5aaJmHsH5CJOJaQJa5CJOJaQJaBlą2Pbhaaaaa aaaa 1h ą!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHAiDefault Paragraph FontRCaRBody Text IndentaaaaamHnHsHtHali0Mi0Mi0Mi0Mi0Mi0Mi0Mi0Mi0Mi0 Mi0Mi0Mi0Mi0MThe DvD0GtioitdocugameszonetfilozofietScoala Eleata.doci40PPUnknonGaaz Times Ne Roman5Symbol3z ArialAaaaBook Antiqua1ha!a... Download |