...te explicatia tocmai in teoria cunostiintei dominata de la cei vechi pana astazi Gandirea e o activitate interna sau o spontaneitate. Daca a gandi inseamna a fi activ, a constri s chiar a crea, atunci, cu toata ingradirea asa numitelor legi sau principii logice, gandirea asemenea vointei poate depasi hotarele disciplinare in numele libertatii sau spontaneitatii, deci rataceste. Activitatea gandirii, in sensul traditional al acestei notiuni, pledeaza mai degraba in favoarea erori decat a adevarului. Agandi, pe scurt, e a simboliza, a falsifica. Noi cunoasteam numai ce construim, sintetizam, cream, fabircam in interior sau punem de la noi, iar rodul activitatii interne , obiectul, e un simplu fenomen, o modificare a subiectului, straina de lucru de sine, de realitatea absoluta, care se refuza cunostiintei.Intre adevar si eroare nu se casca prapastia pe care atatia, fara poate sa o doreasca , o releva nu fara oarecare sadisfactie, in scopul de a ingenunchia orgoliul uman. Brochard, cu toata insuficeinta talmacirii sale, e indreptatit sa scrie cele ce urmaza In realitate, daca privim in originea lor pe unul si altul, adevarul si neadevarul nu se deosebeste radical. Spiritul nu se regaseste intr-o stare diferita cum au admis atatia filozofi. Cand gandeste adevarul si cand gandeste eroarea ratiunea si imagineatia nu sunt doua facultati eterogene si contrare ele se exercita laolalta. Spiritul in el e insusi indeiferent adevarului si falsului el gandeste pe unul si pe celalat. Ratiunea nu e o intuitie fara gres ea nu e inlantuita de existenta si incremenita in contemplatia existentei. Ea e o forma abstracta si mobila, deopotriva capabila de a se atatsa la ceea ce este ca si la ceea ce nu este. Dar aceasta mobilitate e mama erorilor nu trebuie uitat insa ca ea e de asenea su conditia descoperiirii adevarului. Nu sunt oare siguranta credinta si avdearul termeni achivalenti se intreaba emile Boutroux. nu spunem noi aproape indiferent eu sunt sigur, aceasta e sigur, aceasta e adevarul Putem fi oare real siguri de altceva decat de adevar Si adevarul indata ce e perceput, nu da nastere la sigurantaCea dintai greutate si cea mai de temut in problema adevarului sunt o buna insirare a datelor cerute de problema si o exacta poztite a problemei insasi. Este adevarul sau eronarea un termen de esenta , o proprietate care poate fi privita in sine chiar daca nu exista in sine desi nu ar fi privit in sine e adesea socotit cu a exista in sine, deci cu a fi o substanta -, sau chiar e un termen de relatie Asadar, adevarul exprima o proprietate, ce se afla in unitate cu altceva sau e un simplu raport. Adevarul este o proprietate intrisecta a gandirii sau a cunostiintei sau, cu o expresia mai rastica, adevarul e o existenta subiectiva. La capatul acestei solutii sta subiectivitatea sau antropomorfizarea adevarului. Adevarul ca proprietate a constiintei istoriceste este cunoscut sub doua acceptii adevarul-notiune si adevarul-judecata inclusiv rationament sau deductie. Potrivit primei acceptii adevarul apartine oricarei reprezantari active sau oricarei veritabile idei, cum sustine de pilda spinoza ideea nu e pura imaginatie sau pictura muta, ci include in sine o afirmatia a adevarului si o negatie a erorii. De la Aristrotel s-a incetatenit a doua acceptie o idee izolata, oricat ar fi de activa sau afirmativa nu e nici adevarata, nici falsa, ci este sau nu este, e data sau nu adeva si eroare sunt proprietati ale judecatii care afirma sau neaga ceva predicatul despre altceva subiectul, chiar daca verbal judecata e exprimata printr-un singur cuvant , ca in asa-numitele impersonale tuna, ploua, foc. Acesta din urma interpretare este cea mai obisnuita adevarul apartine cunostiintei sau gandirii ca judecata. Cunostiinta nu e un duplicat al obiectului, ci e insuri obiectul , intrucat e cunoscut sau determinat de gandire, si anume determinat asa cum el este in alcatuirea lui intima . Obiectul, pentru ca sa fie determinat de gandire, trebuie mai inainte sa fie avut, adica trebuie sa fine intr-o relatie psihofizica cu subiectul, cu omul. Relatia psihofizica r secundara si nu ne scoate, scum crede idealismul, din lumea obiectelor, ea vehiculeaza obiectul pentru ca mai apoi gandirea sa-l calsifice, asha cum e el dat. Aceasta constatare prezinta o mare inseamnatate pentru defnitia adevarului. Elev Craciun AlexandraClasa a IX -a CBibliografie Logica si Epistenologie , de Mircea Florian, Editura Antet. 0iMCJOJaQJaaJ56CJOJaQJaaJ56CJ,OJaQJaaJ,56CJ,OJaQJa
aJ,aj6CJOJaQJaUaJaj6CJOJaQJaUaJmHnHuaj6CJOJaQJaUaJ6
CJOJaQJaaJ56CJ4OJaQJaaJ431,aiiààààààààààààààààààààà
àààsaasaaiaaaaassasa 1h à!8Ddva0aReferat Monotype CorsivaDdaaza0ala Logica Monotype Corsiva...
Download