...reat un climat optim pentru dezvoltarea spiritualita ii indice. Una din cele mai vechi forme de religiozitate ce ne sunt cunoscute este aceea a omului rig-vedic. Rig-Veda este o colec ie de imnuri sau de cantece cu un cuprins mitologic-religios cel mai vechi document cu privire la via a spirituala a inzilor. Varsta cantecelor e de cel pu in trei mii de ani. Aceste texte imnice erau socotite drept sacre, iar cuvintele trebuiau rostite de preo i ca sa dobandesca puterea magica necesara pentru a indupleca voin a zeilor. Puterea magica a cuvantului sacru rostit de preot joaca un deosebit rol in Vede, unde este cunoscuta sub denumirea de Brahman. Inzii vedici credeau intr-o facultate brahmanica ce s-ar moteni din tata in fiu, ca o aptitudine, numai anumitor familii. In aceasta epoca ca i mai tarziu inzi credeau intr-o mul ime de divinita i ca AGNI, zeul focului sau INDRA zeul care a dezrobit vocile de sub stapanirea unor demoni pentru a le darui inzilor i o mul ime de al i zei.In Rig-Veda, INDRA este zeul cel mai popular caruia i-au fost inchinate vreo 250 de imnuri in compara ie cu 10 adresate lui VARUNA i 35 lui MITRA, VARUNA. El este eroul prin excelen a, modelul exemplar al luptatorilor, adversarul redutabil al popula iilor Daryv i Dasa.El este demiurg i fecundator, personificare a exuberan ei vie ii, a energiei cosmice i biologice. Mitul central al lui INDRA relateaza lupta victorioasa a acestuia impotriva VRTRA, balaurul uria, care inchidea apele in adancul muntelui. Intarit de soma pe care o bea, el doboara arpele cu temutul sau fulger, ii crapa easta i elibereaza apele care se indreapta spre mare. Astfel, in Rig-Veda se spune ca prin Victoria sa, zeul a creat soarele , cerul, i diminea a. Dupa un alt imn, INDRA, inca de la natere a despar it cerul de Pamant in alt imn, cerul i pamantul sunt parin ii zeilor.O zeitate ciudata i deosebit de simptomatica pentru religiozitatea indica este BRAHMANASPATI . INDRA, regele zeilor, are un ajutor preo esc de rang divin, o zeitate preot care este Brahmanspati. Acesta este supremul administrator al puterii magice, adica un prototip divin al preotului. El reprezinta puterea magica personificata i divinizata ca atare. Figura lui este singulara, nemaiexistand in arealul altor religii o divinitate separata care sa reprezinte puterea magica ce se atribuie preotului.Pentru omul rig-vedic, stapanul puterii magice este in primul rand preotul. Semnifica ia este ca puterea magica brahmanica a fost in chip special divinizata in persoana zeului Brahmanaspati i introdusa ca atare in panteon. Magia rituala pusa in exerci iu de preot nu face numai legatura oculta intre oameni i fiin ele mitologice, ci dobandete o demnitate superioara, intrucat apare ea insai personificata intr-o divinitate prin excelen a preo esca. Preo ii nu exista numai pe pamant un prototip al lor exista i in lumea zeilor. Intr-o imprejurare plina de dificulta i, chiar regele zeilor face apel la Brahmanaspati care-i vine in ajutor cu puterea sa magica. Rezulta de aici ca administratorul nediscutat al puterii magice este numai Brahmanaspati. Preotul cunoate formula magica, rostirea corecta care face minuni i poseda o speciala coresponden a cu puterea magica in virtutea unui dar motenit cu aptitudine biologica.Etapa acesta a religiozita ii indice este importanta totui este numai o etapa. Ulterior acestei etape pur mitologice a religiozita i indice ia urmat alta etapa brahmana. In acesta etapa preotul ii consolideaza primatul social i ridica in cele din urma preten ia de a fi respectat ca om zeu. Cuvantul brahmana desemneaza acum insui principiul divin din care deriva lumea cu toate fapturile. Puterea rugaciuni, a jertfei depaete puterea zeilor, magia insemna un spor un dar chiar i pentru puterea zeilor.Unele texte brahmana in sa ne informeze ca marele zeu Prajapati, inten ionand sa creeze lumea, procedeaza preliminar la aducerea unor jertfe pentru reuita deplina a intreprinderii. Toate eceste exemple ne indica de fapt tot atatea momente prin care s-a pregatit prefacerea puterii magice brahman in principiul divin suprem.Intre epoca rigvedica i epoca textelor brahmana se afirma o religiozitate in care sentimentul magicului apare foarte inal at in chip mitologic.Un cunoscut teoretician al vie ii religioase a pledat in favoarea tezei ca nucleul vie ii religioase este acelai cu sentimentul ira ional al sacrului.Indologii impart istoria cea mai veche a spiritului indic in 3 epoci distincte - epoca rig-vedica, epoca brahmana, epoca Upaniadelor.In toata desfaurarea gandirii religioase mitologice i metafizice a inzilor, se remarca o tendin a de a depai diversitatea faptelor i de a ancora intr-o unitate ascunsa de natura metafizica.Adevarul metafizic avea pentru mentalitatea indica o semnifica ie de unitate difuza ce intrecea orice forma particulara. Direc ia in care se cauta aa zisele adevaruri metafizice este dictata de inclinarile abisale ale spiritului in primul rand unor tendin e de stil sau unor structuri incontiente ale spiriturilor. Una dintre aceste tendin e stilistice este nazuin a spre elementar. Mentaliatea indica incearca sa talmaceasca ascunsul fenomenelor imprumutandu-i o infa iare elementara, stihiala. Ex Indra este un zeu al furtunii i al razboiului, el este privit ca un uria care depaete toate tiparele lumii.Aplecarea spre elementar este unul din principalele motive pentru care in mitologia indica devin centra i nite zei cum sunt acela al furtunii, al razboiului, al focului, al puterii magice, zei care au darul de a reprezenta ceva elementar i care desfid orice infa iare fixa.Tendin a spre elementar, de natura prin excelen a stilistica, apar ine incontientului colectiv , regional sau etnic ca o func ie adanca cei imprima pecetea sa plasmuirilor spirituale. Tendin a spre elementar se accentueaza de-a lungul celor trei epoci.Continuitatea spiritualita ii indice nu e facuta din atare motive. Nici un singur motiv mitologic mai esen ial nu persista nici in cele 3 epoci nici in perioda marilor sisteme. Astfel ideea reincarnarii SAMSARA trece prin toate peripe iile timpurilor dar este absenta in varsta rig-vedica puterea magica Brahman, se schimba, se substilizeaza, devine central i apoi indura grave diminuari. Acest lucru denota astfel ca orice incercare de a face o legatura intre diversele perioade ale spiritualita ii indice este dinainte condamnata. Dar continuitatea se realizeaza prin unele tendin e stilistice ale spiritului indic.Epoca UPANIADELOR sau a textelor care vor alcatui mai tarziu baza tuturor sistemelor filosofice ale Indiei se rezuma lapidar in cuvintele tat tvam asi acesta eti tu . Acesta exprima identitatea individului cu principiul divin. Principiul divin este in fiecare ins, sufletul individual este identic cu sufletul lumii. ATMAN sinele este pus in ecua ie cu Brahman, care inseamna Dumnezeu . Religiozitatea in epoca UPANIADELOR ia o infa iare tot mai filosofica fara a-i pierde caracterul de traire. Religia nu mai este intemeiata ca mai...
Download