Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Ultrasunete

...rin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 ItfieldIttfldinst Itcs17tinsrsid1986067 PAGE SSItfldrslt Itcs17tlang1024tlangfe1024tnoprooftinsrsid1986067 1SSSItcs17tinsrsid1986067 tpar Stpard ts16tql tli0tri0tidctlparttqcttx4320ttqrttx8640taspalphata
spnumtfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0 Itinsrsid1986067 tpar SSIttpnseclvl1tpnucrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain ts15tqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tbtfs44tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangf
enp1033 Itb0tfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 ULTRASUNETELEtpar Stpardtplain tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itfs24tlang1033tlangfe1033tlangnp1033tinsrsid19860
67tcharrsid1986067 tpar tpar ttab SItf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 Dintre vibratfeiile sonore care ies din limitele de audibilitate ale urechii omenetbati, de un mare interes, din punct de vedere practic, sunt SItitfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 ultrasuneteleSItf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid19
86067 , adicte3 sunetele a cte3ror frecventfete3 este mai mare de 20 000 Hz.tpar SItfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 ttab Orientarea liliecilor, SItf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 spre exemplu, se bazeazte3 pe faptul cte3 acetbatia emit semnale ultrasonore scurte de frecventfee teentre 30 tendash 60 kHz. Liliacul teen zbor emite teen medie cca. 30 semnale pe secundte3. O parte din acestea sunt receptfeionate de urechile mari ale liliacului sub formte3 de semnale ecou, dupte3 un timp cu atte2t mai scurt cu cte2t obstacolul este mai aproape. Pe mte3sura apropierii de obstacol liliacul emite din ce teen ce mai multe semnale teentr-o secundte3 ajungte2nd ca de exemplu la un metru de obstacol ste3 emitte3 pte2nte3 la 60 semnale pe secundte3. Aceasta permite liliacului ste3 simtte3 precis pozitfeia sa fatfete3 de obstacole.tpar ttab Importantfea practicte3 a ultrasunetelor este legatte3 de lungimea de undte3 micte3 a acestora. Din aceastte3 cauzte3, de exemplu, ultrasunetele pot fi emise tbai se propagte3 ca tbai razele de luminte3 sub formte3 de fascicule, spre deosebire de sunetele obitbanuite care se teemprte3tbatie teen toate directfeiile. Astfel se constatte3 experimental cte3 dacte3 lungimea undei emise este mai micte3 decte2t dimensiunile liniare ale sursei unda se va propaga teen linie dreaptte3 sub formte3 de fascicul. tcen afarte3 de aceasta, datoritte3 lungimii de undte3 mici, fenomenul de difractfeie ocolirea obstacolelor nu apare decte2t pentru obstacolele de dimensiuni foarte mici teen timp ce sunetele obitbanuite ocolesc practic aproape orice obstacol teentte2lnit SItfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 teen cale.tpar SItf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 ttab Ultrasunetele suferte3 reflexia tbai refractfeia la suprafatfea de separare a doute3 medii diferite la fel ca undele luminoase. Folosind acest fenomen au fost construite oglinzi concave sau lentile speciale care ste3 concentreze teentr-un punct fascicule de ulSItfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 trasunete.tpar SItf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 ttab Deoarece intensitatea undelor sonore este proportfeionalte3 cu pte3tratul frecventfeei, energia transportatte3 de ultrasunete este mult mai mare decte2t energia sunetelor de aceeatbai amplitudine. Pe de altte3 parte teen cazul ultrasunetelor fenomenul de absorbtfeie care apare la propagarea tuturor oscilatfeiilor elastice devine foarte important. Intensitatea undei elastice scade cu distantfea de la surste3 dupte3 o lege exponentfeialte3 SItitfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 I ISItitfs24tsubtinsrsid1986067tcharrsid1986067 0 SItitfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 eSItitfs24tsupertinsrsid1986067tcharrsid1986067 -krSItf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 . Se poate arte3ta atte2t teoretic cte2t tbai experimental cte3 SItitfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 kSItfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 depinde atte2t de caracteSItf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 risticile mediului densitate, vte2scozitate, cte3ldurte3 specificte3 etc. cte2t tbai de frecventfea undei care se propagte3 crescte2nd cu pte3tratul frecventfeei. Din aceastte3 cauzte3 practic nu putem obtfeine propagarea ultrasunetelor, de exemplu teen aer, la o distantfete3 mai mare de un kilometru. Mai mult, un ultrasunet de o frecventfete3 de cca. 3000 kHz este practic absorbit complet, la o distantfete3 de cca. 0,6 cm. tcen lichide coeficientul de absorbtfeie este de 2-3 ordine de mte3rime mai mic decte2t teen aer, iar teen solide tbai mai mic, intensitatea ultrasunetelor fiind mult mai putfein atenuatte3.tpar ttab Un fenomen interesant care apare la propagarea ultrasunetelor teen lichide este fenomenul de cavitatfeie care constte3 teen aparitfeia unor bule care se ridicte3 la suprafatfete3 tbai se sparg. Aceasta se explicte3 prin faptul cte3 dilatte3rile tbai comprimte3rile extrem de rapide care se succed teen lichid duc la aparitfeia unor mari tensiuni teen anumite zone care fac ste3 se SItitf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 t93rupte3t94SItf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid198
6067 moleculele de lichid. Astfel iau natbatere bulele care contfein vaporii tbai gazele dizolvate teen lichid. Bulele mici se contopesc teen bule mai mari care teencep ste3 vibreze tbai apoi se sparg dte2nd natbatere unor presiuni locale foarte mari care se manifestte3 sub formte3 de tbaocuri hidraulice teen volume foarte mici. Deteriorarea paletelor turbinelor tbai a elicelor vapoarelor se explicte3 prin fenomenul de cavitatfeie produs de ultrasunetele generate de vibratfeiilor matbainilor.tpar ttab tcenainte de a discuta cte2teva din aplicatfeiile practice ale ultrasunetelor ste3 vedem cum pot fi produse. Vom trece peste procedeele mecanice fluier ultrasonor, sirena ultrasonorte3 tbai termice cu ajutorul vibratfeiilor unui arc electric deoarece ultrasunetele produse de acestea au teen genere amplitudini mici tbai sunt mai putfein importante practic. Ste3 analizte3m generatorul SItitfs24tinsrsid1986067tcharrsid1986067 piezoelectricSItf86tfs24tinsrsid1986067tcharrsid19
86067 . Efectul piezoelectric constte3 teen faptul cte3 supunte2nd un cristal la deformte3ri de tractfeiune sau comprimare dupte3 anumite directfeii, pe fetfeele sale apar sarcini electrice egale de semne contrare care teetbai schimbte3 rolul dacte3 teenlocuim tractfeiunea prin comprimare tbai invers. Existte3 tbai...
Download