...FORMATINET Ventrul se formeaza intotdeauna la ancie. Componentele sunetului se obtin , pentru tubul deschis, din relatia an vn2l, iar pentru tubul inchis din relatia an v2n-14l.Intr-un tub deschis frecventa fundamentala corespunde aproximativ unui ventru al elongatiilor la fiecare capat si unui nod al elongatiilor in mijlocul tubului , asa cum arata figura 1 - a. Desenele urmatoare din aceeasi figura arata 2 tonuri superioare armonica a doua si armonica a treia. Prin urmare intr-un tub deschis frecventa fundamentala este v2l si sunt prezente toate armonicile.Intr-un tub inchis, capatul inchis este un nod al elongatiilor. Figura 1 - b arata modurile de vibratie ale unui tub inchis. Frecventa fundamentala este v4l ceea ce constituie jumatate din frecventa fundamentala a unui tub deschis de aceeasi lungime. Singurele tonuri superioare prezente sunt cele care dau un nod al elongatiilor la capatul inchis si un ventru la capatul deschis. Prin urmare, dupa cum se arata in figura 1- b, armonicile a doua, a patra etc. lipsesc. Deci intr-un tub inchisSunt prezente numai armonicile impare. Inaltimea sunetelor date de un tub deschis este deci diferita de cea a unui tub inchis.2.Coardele sonore Se considera o coarda de lungime l, fixata la ambele capete. Daca ea este ciupita, se vor propaga vibratii transversale de-a lungul corzii aceste perturbatii se reflecta pe capetele fixe si se formeaza astfel o unda stationara. Modurile proprii de vibratie ale corzii sunt astfel excitate si aceste vibratii dau nastere unor unde longitudinale in aerul inconjurator care le transmite pana la urechile noastre ca un sunet muzical. Cand excitam vibratii in aceasta coarda in locurile in care este fixata coarda, adica la capetele ei, se formeaza noduri iar la mijlocul coardei se va forma un ventru figura 2 a. Acestei vibratii ii corespunde o anumita frecventa a1. INCLUDEPICTURE http.licsfsava.roReferateSunetulImage56.gif t MERGEFORMATINET Dar, in afara de aceasta unda stationara , se poate stabili in coarda o unda stationara cu trei noduri doua la capetele coardei si unul la mijloc figura 2 - b. Acestei vibratii ii corespunde frecventa a2, de 2 ori mai mare decat frecventa a1 a primei vibratii. Tot astfel se pot stabili unde stationare cu patru noduri figura 2 - c de frecventa a3, etc. Asadar aceeasi coarda poate emite vibratii sonore nu numai cu frecventa fundamentala a1, ci si cu asa-anumitele armonice superioare tonuri superioare de frecvente akk1a1, unde k este un numar intreg. Tonurile superioare ale caror frecvente sunt multipli intregi ai frecventei fundamentale, formeaza o serie armonica. Fundamentala este prima armonica. Frecventa 2a1 este primul ton superior sau a doua armonica, frecventa 3a1 este al doilea ton superior sau a treia armonica s.a.m.d.Daca coarda este initial deformata astfel incat forma sa este aceeasi ca a uneia dintre armonicile posibile, ea va vibra cu frecventa acelei armonici particulare, daca este lasata libera.Coarda sonora este sursa sonora pentru toate instrumentele cu corzi. Toate aceste instrumente emit sunete atat direct, cat si prin cutia de rezonanta care are o importanta esentiala pentru timbrul sunetului.Intensitatea vezi HYPERLINK http.licsfsava.roReferateSunetulProprietatile.html Proprietatile sunetului sunetului emis este determinata de amplitudinea vibratiilor sistemului sonor. Totusi, in unele cazuri, sursa de vibratii nu da un sunet intens, chiar in cazul amplitudinilor mari. De exemplu, daca intindem o coarda intre doua cleme tari si o lovim, vom obtine un sunet foarte slab. De asemenea, daca lovim un diapazon si il tinem in mana, sunetul aproape ca nu se aude. Aceasta se explica prin faptul ca, in cazurile mentionate coarda vibranta sau piciorul diapazonului provoaca doar fluxuri turbionare inchise in aerul din vecinatate si nu formeaza comprimari si dilatari ale aerului care duc la aparitia unei unde longitudinale sonor...
Download