... din Lampsakos, Aristarchus din Samos 310 230 i.e.n incearca sa determine distantele pana la Luna si Soare. In ceea ce priveste conceptia cosmologica a lui Aristah, lui i se atribuie admiterea pentru Pamant a unei miscari combinate. Hiparchus din Niceea 190 125 i.e.n este considerat cel mai mare astronom al antichitatii grecesti. El ajunge la o foarte exacta apreciere a lungimii anului si contribuie la alcatuirea unui catalog de stele. Potrivit lui Ptolomeu 90 168 i.e.n, Pamantul se afla in centrul sistemului solar, iar Soarele, Luna si restul planetelor se invarteau in jurul acestuia. Cand observatiile astronomice au venit in contradictie cu ideile lui Ptolomeu, traiectoriile planetelor au fost reconcepute astefel incat sa se potriveasca totusi teoriei totusi, desi nu se bucura de sustinerea tuturor ganditorilor greci, teoriile lui Ptolemeu au ramas in picioare pana in Evul Mediu. In secolele al XV-lea si al XVII-lea, in Europa stiinta a cunoscut un mare avant. Marii ganditori, deschizatori de drumuri si noile instrumente stiintifice au schimbat radical conceptiile despre univers si locul omului in el. Primul care a prezentat o imagine noua si revolutionara a universului a fost Nicolaus Copernicus 1473-1543. El a sustinut ca Soarele este centrul universului, iar planetele se rotesc in jurul sau. Nici Pamantul nu facea exceptie, el efectuand in fiecare an o miscare de revolutie in jurul Soarelui si zilnic o miscare de rotatie in jurul axei proprii. Pentru prima oara s-a lansat si idea ca Luna ar fi satelit al Pamantului. Desi nu fusese prezentata inca o dovada clara a certitudinii ideilor lui Copernicus, vechiul model al lumii se prabusea. O lovitura decisive a fost data de astronomul danez Tycho Brache 1546-1601 care a adunat o multitudine de date astronomice fara ajutorul vreunui telescop. Ultimul, deoarece dupa 8 ani de la moartea sa, Galileo Galilei 1564-1642 inventeaza telescopul refractor, denumit ulterior luneta Galilei, cu un grosisment de 30X cu ajutorul careia a descoperit fazele planetei Venus, primii patru sateliti ai lui Jupiter si reuseste sa alcatuiasca prima harta a Lunii. Johann Kepler 1571-1630 a adus dovezi zdrobitoare in favoarea ideilor lui Copernicus cand in 1609-1619 a prezentat cele trei legi ale miscarii planetarelegea orbitelor toate planetele se misca in jurul Soarelui pe orbite traiectorii eliptice, in focarul comun fiind Soarele legea ariilor raza vectoare care uneste Soarele cu o planeta matura descrie arii egale in intervale de timp egalelegea perioadelor patratul perioadei de revolutie a unei planete in jurul Soarelui este direct proportional cu cubul distantei medii a planetei pana la Soare. In secolul al XVII-lea, Isaac Neton 1642-1727 a demonstrate ca Pamantul si restul planetelor nu sunt entitati separate, ci sunt guvernate de aceleasi legi naturale de fapt toate corpurile materiale se supun celor trei legi ale miscarii. O alta contributie importanta a lui Neton a fost formularea conceptului de atractie universala si a principiilor matematice conform carora functioneaza. Prin legile descoperite, Neton a confirmat teoria heliocentrica. Acest model universal, guvernat de legile netoniene a dainuit in timp neschimbat pana la revolutia stiintifica din secolul al XX-lea, initiate de Albert Einstein. O importanta deosebita cercetarilor stiintifice a fost data si de descoperirile din domeniul medicinii. Pana in secolul al XVI-lea, bola era considerate un dezechilibru intre cele patru umori sange, flegma, bila galbena si bila neagra. Alchimistul elvetian Paraclesus 1493-1541 a contrazis teoria umorilor, sustinand ca orice boala e localizata in anumite organe si poate fi tratata cu substante chimice. In acelasi timp, medicul Andreas Vesalius 1578-1564, originar din Flandra, face primul studio complex de anatomie umana. Cu toate acestea primele baze ale stiintei medicale moderne au fost puse abia un secol mai tarziu, cand illiam Harvey 1578-1657 a facut publica descoperirea sa sangele circula in corp pompat de inima, nu de ficat, cum se crezuse pana atunci. Galilei a fost primul care a inteles ca matematica este cheia intelegerii si astefel a inceput un progress rapid al acestui limbaj. In anul 1640, a fost construit primul calculator capabil sa efectueze adunari de matematicianul Blaise Pascal 1623-1662 30 de ani mai tarziu, germanul Gottfried ilhelm Leibnitz 1646-1716 creeaza o masina de calcul care poate efectua inmultiri. In urma revolutiei din secolele al XVI-lea si al XVII-lea, stiinta a devenit si a ramas de atunci una dintre cele mai importante activitati ale omenirii. STEFANESCU ANDREEA CLS a IX-a G FNOa,H3LNtsi6xiiCJmHsHCJmHsH5CJtmHsH5CJtmHsHCJmHsH
5dM30NdXopFa,1h. A!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHiHeading 1i5tmHsHAiDefault Paragraph Font.Ui.Hype...
Download