...tmo5tdy16thr23tmin58SItversion2SItedmins0SItnofpag
es5SItnofords2141SItnofchars12204SItnofcharss14317S
Itvern16437SStltrsect tidoctrltftnbjtaenddoctnoxlattoyentexpshrtntnoultr
lspctdntblnsbdbtnospaceforultformshadethorzdoctdgma
rgintdghspace180tdgvspace180tdghorigin1800tdgvorigi
n1440tdghsho1tdgvsho1tjexpandtviekind1tviescale100t
pgbrdrheadtpgbrdrfoottsplytninetftnlytninethtmautsp
tnolnhtadjtbltuseltbalntalntblindtlytcalctbldtlyttb
lrtgrtlnbrkruletnobrkrptbltsnaptogridincelltallofie
ldendseltApplyBrkRulestrppuncttasianbrkruletrsidroo
t818324 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0theadery708tfootery708tcolsx708tend
nheretsectlinegrid360tsectdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tsb100tsa100tsbauto1tsaauto1tidctlpartaspa
lphataspnumtfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0tpara
rsid11301287 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1033tlangfe2052tlochtaf0thichtaf0tdbchta
f13tcgridtlangnp1033tlangfenp2052 Itrtlchtfcs1 tabtaf1 tltrchtfcs0 tbtf1tultcf1tinsrsid11301287 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 Sunetul in fizicaSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11301287 tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tsb100tsa100tsbauto1tsaauto1tidctlpartaspa
lphataspnumtfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0tpara
rsid11301287 Itrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tcf1tinsrsid11301287 tSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11301287 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tcf1tinsrsid11301287 tttttttttthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. La oameni auzul are loc cand vibratiile de frecvente intre 15 si 20.000 de hertzi ajung la urechea interna. Hertzul, sau Hz, este unitatea de masura a frecventei egthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ala cu o perioada pe secunda. Astfel de vibratii ajung la urechea interna cand sunt transmise prin aer, si termenul sunet este ceva restrictionat la astfel de unde care vibreaza in aer. Fizicienii moderni, insa, extind termenul pentru a include vibratii sthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ithichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 milare in medii lichide sau solide. Sunete de frecvente mai mari de 20.000 Hz sunt numite ultrasonice.SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11301287 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tcf1tinsrsid11301287 tttttttttthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 In general, undele se pot propaga transversal sau longitudinal. In ambele cazuri, doar energia miscarii undei este propagata prin mediu nici othichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 parte din mediu nu se misca prea departe. Ca exemplu, o sfoara poate fi legata de un stalp la un capat, iar celalalt capat este tras pana sfoara se intinde, iar apoi sfoara este scuturata o data. O unda va trece pe sfoara pana la stalp, iar aici va fi rethichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 fthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 lectata si ea se va intoarce la mana. Nici un punct de pe sfoara nu se misca longitudinal spre stalp, dar parti succesive din sfoara se misca transversal. Acest tip de miscare se numeste unda transversala. De asemenea, daca o piatra este aruncata intr-o pthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ithichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 scina, o serie de unde transversale pleaca din punctul de impact al pietrei. Un dop de pluta plutind in apropiere se va misca in sus si in jos, adica se va misca transversal respectand si directia de miscare a undei, dar nu se va deplasa prea mult longituthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 dthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 inal. O unda sonora, insa, este o unda longitudinala. In timp ce energia miscarii undei se propaga in exteriorul sursei, moleculele de aer care duc sunetul se misca in fata si in spate, paralel la directia de miscare a undei. Asadar, o unda sonora este o thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 sthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 erie de compresii si extensii alternative ale aerului. Fiecare molecula da energia moleculei vecine, dar dupa ce unda sonora a trecut, fiecare molecula ramane in aceeasi pozitie ca la inceput.SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid11301287 tSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11301287 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tcf1tinsrsid11301287 tttttttttthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 SItrtlchtfcs1 tabtaf1 tltrchtfcs0 tbtf1tcf1tinsrsid11301287 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 AmplitudineaSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11301287 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tcf1tinsrsid11301287 tttttttttthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 Amplitudinea este caracteristthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ica undelor sonore pe care o percepem ca volum. Distanta maxima pe care o unda o parcurge de la pozitia normala, sau zero, este amplitudinea aceasta corespunde cu gradul de miscare in moleculele de aer ale unei unde. Cand gradul de miscare in molecule crthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ethichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ste, acestea lovesc urechea cu o forta mai mare. Din cauza aceasta, urechea percepe un sunet mai puternic. O comparatie de unde sonore la amplitudine scazuta, medie, si inalta demonstreaza schimbarea sunetului prin alterarea amplitudinii. Aceste trei undethichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 au aceeasi frecventa, si ar trebui sa sune la fel doar ca exista o diferenta perceptibila in volum.SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11301287 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tcf1tinsrsid11301287 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 Amplitudinea unei unde sonore este gradul de miscare al moleculelor de aer din unda. Cu cat amplitudinea unei unde este mai mare, cu atat moleculele lovesc thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 mai puternic timpanul urechii si sunetul este auzit mai puternic. Amplitudinea unei unde sonore poate fi exprimata in unitati masurand distanta pe care se intind moleculele de aer, sau diferenta de presiune intre compresie si extensie ale moleculelor, sauthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 energia implicata in proces. Cand cineva vorbeste normal, de exemplu, se produce energie sonora la o rata de aproximativ o suta de miime dintr-un att. Toate aceste masuratori sunt extrem de dificil de facut, si intensitatea sunetului este exprimata, in gthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ethichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 neral, prin compararea cu un sunet standard, masurat in decibeli.SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11301287 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tcf1tinsrsid11301287 tttttttttthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 SItrtlchtfcs1 tabtaf1 tltrchtfcs0 tbtf1tcf1tinsrsid11301287 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 Caracteristici fiziceSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11301287 t...
Download