...Itpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf36tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tbtf42tfs36tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid
2767182 ESTE SAU NU POSIBILtc3 O TEORIE CUANTICtc3 A MENTALULUI tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid27
67182 tcen ultimii ani, teen tbatiintfea cognitivte3 s-a manifestat o controverste3 importantte3 asupra ideii de a se apela la fizica cuanticte3 pentru explicarea fenomenelor mentale. Promotorii principali ai unui curent de gte2ndire pro-cuantic sunt Roger Penrose 1989, 1994, Henry P. Stapp 1993, Stuart R. Hameroff 1994, M. Jibu si K. YaSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid276
7182 sue 1996i1s. tpar SItrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid27
67182 Au apte3rut teenste3 si reactfeii prin care se neagte3 natura cuanticte3 sau rolul fizicii cuantice teen manifestarea si explicarea fenomenelor mentale si ale contbatiintfeei. Spre exemplu, Gregory R. Mulhauser, de la Departamentul de filosofie al Universitte3tfeii Glasgo din Scotfeia, teen urma analizei salei2s, considerte3 cte3 trte3ste3turile mecanicii cuantice sunt extrem de nerelevante pentru producerea tbai explicarea fenomenelor mentale. El teetbai intituleazte3 studiul ste3u, la care am fte3cut referintfete3, On the End of a Quantum Mechanical Romancei2s. De asemenea, afirmte3 cte3 nu se poate acorda nici un rol contbatiintfeei teen influentfearea rezultatului unui eveniment cuantic. tpar Kirk Ludig, de la Departamentul de filosofie al Universitte3tfeii din Florida, Gainesville, SUA, nu vede de ce teentre fizica clasicte3 si fizica cuanticte3 ar fi o diferentfete3 teen problema relatfeiei dintre corp si mintei3s. El afirmte3 tpar SItrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid2767182 Problema este generatte3 de un grup de propozitfeii, toate avte2nd motivatfeii puternice, dar care teempreunte3 sunt inconsistentetpar Stpard tltrpartql tfi-360tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0t
lin720titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid2767182 1.ttab Unele obiecte au SItrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid2767182 propriette3tfei mentale. tpar 2.ttab Constituentfeii fundamentali ai obiectelor adicte3 obiectele teenscrise teen catalogul fizicii particulelor nu au propriette3tfei mentale. tpar 3.ttab Propriette3tfeile mentale nu sunt conceptual sau definitfeional reductibile la propriette3tfeile non-mentaleSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid2767182 ale obiectelor. tpar SItrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid2767182 4.ttab Fiecare trte3ste3turte3 a fiecte3rui obiect este deductibilte3, teentr-o descriere complette3 a ei, teen functfeie de constituentfeii fundamentali tbai de propriette3tfeile tbai relatfeiile dintre acetbatia. Problema este aceea cte3 din 2-4 deducem negarea propozitfeSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid2767182 iei 1. Aceasta este problema minte corpSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid276
7182 .tpar Stpard tltrpartql tfi-360tli360tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0t
lin360titap0 Itrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid27
67182 ttab Cu alte cuvinte, dacte3 fizica cuanticte3 nu contfeine elemente specifice mentalului, la fel cum nu contfeine fizica clasicte3, atunci prima nu este mai teendreptte3tfeitte3 decte2t a doua ste3 serveascte3 explicte3rii proceselor mentale. Vom reveni asupra acestor consideratfeii. tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid27
67182 David Chalmers, matematician la origine, profesor de filosofie la Universitatea Santa Cruz, California, teentr-un volum care a trezit un deosebit interesi4s, aratte3 cte3 procesele mentale nu pot fi explicate de fizica actualte3, inclusiv de mecanica cuanticte3, nici chiar de aceea pe care Roger Penrose o propune pentru a acomoda fenomenele mentale. tpar De ce s-au propus teorii cuantice pentru explicarea proceselor mentale Fte3rte3 teendoialte3, datoritte3 faptului cte3 teentreaga cunoatbatere neurobiologicte3, cu toate progresele mari pe care le-a cunoscut, nu a putut explica fenomenele cele mai delicate ale proceselor mentale, spre exemplu fenomenele de intentfeionalitate tbai, teen general, fenomenele denumite qualia. tpar Este adevte3rat, multfei neurobiologi cred cte3 toate procesele mentale se vor putea explica numai prin structurile neurobiologice, dar acesta este un punct de vedere care extrapoleazte3 conceptual succesele prezente ale tbatiintfeei structurale fte3rte3 nici o certitudine sau temeinicte3 justificare cte3 aceastte3 tbatiintfete3 va explica orice, inclusiv procesele mentale teen mod deplin. tpar In cele din urmte3, credintfea cte3 totul se va explica prin tbatiintfea structuralte3, care se bazeazte3 pe realitatea fortfeelor fundamentale ale naturii, excluzte2nd orice teen afara acestora, este un punct de vedere filozofic tbai nu tbatiintfeific. Recent observam tpar SItrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid2767182 Fte3rte3 teendoialte3, procesarea mentalte3 a informatfeiei sfideazte3 tbatiintfea structuralte3 de astte3zi. Ar fi foarte linitbatitor pentru tbatiintfete3 dacte3 mentalul ar putea fi explicat prin cunoatbatere structuralte3SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid276
7182 i6s.tpar SItrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid27
67182 Singurul punct de reper sigur pentru tratarea mentalului, teen cadrul conceptual al tbatiintfeei structurale, teel oferte3 realitatea neurobiologicte3 a creierului, deoarece mentalul nu se poate produce fte3rte3 aceastte3 realitate. Dar ea nu poate explica mentalSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid276
7182 ul teen mod deplin. tpar SItrtlchtfcs1 taf42 tltrchtfcs0 tf42tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid27
67182 Stappi7,8s teencearcte3 a trata creierul ca un sistem cuantic teen care procesele cele mai specifice mentalului se produc teen momentul reducerii functfeiei de undte3 a creieruluii9s. Dar acest lucru ar teensemna ca teen acest moment ste3 intervinte3 ceva teen plus, dincolo de mecanica cuan...
Download