Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Fabricarea Bombei atomice

...ica negativa-electroni. In 1919, bombardand cu particule a un anumit element-Azotul-, Rutherford a reuit sa transforme atomii acestuia in atomi ai elementelor Hidrogen i Oxigen. Prin mijloace artificiale, acest fizician a reuit sa faca primul pas adevarat catre cucerirea energiei care ine unite particulele atomului - energia atomica.Astfel, Rutherford demonstreaza contrariul teoriei lui Democrit referitoare la indivizibilitatea atomului.Mai tarziu, studiind radiactivitatea, Albert Einstein ii da seama ca a distruge cea mai mica particica a materiei inseamna a elibera o mare cantitate de energie.In anul 1931, fizicianul englez, James Chadick, descopera ca nucleul conine, pe langa protoni, particule lipsite de sarcina electrica, pe care le numeste neutroni. Mai tarziu, fizicianul italian Enrico Fermi avea sa foloseasca neutronul pentru a bombarda si dezintegra nucleul, eliberand astfel energia din el. Fara sa-si dea seama, Chadick gasise cheia fisiunii nucleare, adevarata cheie pentru cucerirea energiei atomice.In jurul anilor 1932-1933 fizica atomica a facut o serie de pai importani. La laboratorul Cavendish din Cambridge, fizicienii Cockcroft i alton dezvolta experiena profesorului lor, Rutherford, i bombardeaza nucleele de Litiu cu protoni, generai pe cale artificiala, reuind sa-i dezintegreze i sa-i transmute in nuclee de Heliu.In 1933, la Londra, fizicianul maghiar Leo Szilard intuiete posibilitatea folosirii in scopuri militare a imensei energii nucleare. Dar nu este decat o intuiie, deoarece fizica este inca departe de a poseda,fie chiar numai din punct de vedere teoretic, cheia pentru cucerirea energiei atomice. Din 1925 in Germania se instaureaza guvernul lui Hitler care ii persecuta pe evrei i astfel foarte muli evrei printre care i mari fizicieni parasesc Germania, refugiindu-se in alte ari. Intre anii 1933-1935 pleaca in America muli oameni de tiina printre care Albert Einstein, Edard Teller fizician maghiar, parintele bombei cu Hidrogen, Eugen igner, James Franck, Leo Szilard, iar in 1938 i Enrico Fermi. In aceti ani in America are loc cea mai mare concentrare de oameni de tiina cunoscuta vreodata. Daca pana acum oamenii de tiina din arile Europei studiau impreuna la o universitate din Anglia, Frana sau Germania, iar descoperirile pe care le facea unul dintre ei aveu sa fie cunoscute i aprofundate de toi, de acum inainte fiecare ara avea sa ina in secret mai ales descoperirile care se realizau in fizica atomica.Inainte de a pleca in America, Enrico Fermi descopera reaciile nucleare efectuate de neutronii incetinii cu grafit sau apa grea, si va folosi mai tarziu neutronii incetinii pentru a determina reaciile in lan.In anul 1938 fizicienii germani Otto Hahn i Fritz Strassman descopera, la Berlin, ca in procesul de fisiune divizarea nucleului de Uraniu in doua cu ajutorul unui neutron, se dezvolta o mare cantitate de energie.Tot atunci ei descopera i posibilitatea realizarii unei reacii in lan. Astfel se contureaza ideea realizarii unei arme atomice pe baza unei reacii in lan. Dupa aceasta descoperire, in Germania nu se mai face nici un comentariu i nu mai apare nici o publicaie tiinifica referitoare la acest subiect. Acest lucru da de banuit oamenilor de tiina din America, banuielile lor confirmandu-se cand, pe neateptate, nazitii interzic exploatarea Uraniului din bogatele mine cehoslovace pe care pusesera stapanire, ceea ce insemna ca fizicienii germani se gandeau la folosirea Uraniului pentru a construi o bomba atomica. i intradevar, la Institutul Kaiser ilhelm din Berlin, fizicianul german erner Heisenberg lucreaza la proiectul bombei atomice.In anul 1939 izbucnirea razboiului mondial intrerupe panicul voiaj spre necunoscut tiina i tehnica sunt mobilizate sa slujeasca unor scopuri distructive. In acelai an trei dintre fizicienii emigrai in America, Szilard, igner i Fermi, ii trimit , cu ajutorul lui Einstein, o scrisoare preedintelui Americii, Francklin Delano Roosevelt, prin care ii comunica descoperirile facute in ultima perioada o masa mare de Uraniu poate determina o reacie in lan, aceasta reacie dezvoltand o uriaa cantitate de energie, iar acest fenomen nou ar putea duce la construirea unor bombe extrem de puternice, il intiineaza pe preedinte ca germanii cunosc deja aceste lucruri i probabil ca planuiesc construirea unor bombe de acest fel, constituind astfel un pericol pentru intreaga lume i ii cer aprobarea de a crea o arma atomica, sperand sa realizeze acest lucru inaintea germanilor. In acelai an preedintele da acordul fizicienilor de a aciona, toate planurile i operaiunile devin strict secrete, insa doar din 1941 se intra in faza concreta a realizarii bombei atomice. Aceasta operaiune a fost numita Proiectul Manhattan i a fost condusa de generalul Leslei Richard Groves. Pentru realizarea acestui proiect s-au cheltuit in total aproximativ trei miliarde de dolari, iar dupa doi ani aproape 150 de mii de persoane lucreaza in cel mai mare secret la acest proiect. Acest secret nu il cunotea nici macar Einstein care a aflat de existena unei bombe atomice dupa explozia de la Hiroshima, cand evenimentul a aparut in ziare. In 1942 Fermi construiete o pila atomica formata din placi de grafit i cilindri de Uraniu, dispui alternativ, in care reacia in lan sa se autointreina, bombardarea nucleelor de Uraniu realizandu-se cu neutronii incetinii care treceau prin grafit.In acelai an, unui tanar fizician, pe nume Julius Robert Oppenheimer, i s-a cerut sa se ocupe de partea proiectului referitoare la fabricarea armelor atomice. Intre timp, in Germania studiile i proiectele pentru realizarea unei bombe atomice se desfaurau foarte greu, deoarece mai ramasesera foarte puini fizicieni care sa se ocupe de acest lucru. Era nevoie de muli tehnicieni, mecanici, chimiti i de foarte muli bani pe care guvernul german nu ii permitea sa-l risipeasca i, de asemenea, nu dispuneau de Uraniul i de apa grea necesare. Convini ca in aceste condiii nu vor reui niciodata sa realizeze o bomba atomica, fizicienii germani au hotarat sa realizeze nite reactoare nucleare. Ei faceau rost de apa grea necesara de la uzina din Rjukan Norvegia, care era sub stapanirea lor. Dar, in 1943, nite soldai norvegieni, instruii de englezi, bombardeaza uzina, distrugand toata cantitatea de apa grea care se afla acolo i blocand astfel planurile germanilor.La sfaritul anului 1942 lui Robert Oppenheimer ii vine ideea de a construi un laborator imens care sa reuneasca pe toi atomitii din America i toate cercetarile care se refereau la proiectul construirii unei bombe atomice. Acest superlaborator a fost construit pe podiul Los Alamos din Ne Mexico, un podi izolat, inconjurat de muni. Laboratorul a inceput sa funcioneze din 1943, iar conducerea lucrarilor de aici i-au fost incredinate lui Oppenheimer. Astfel, Oppenheimer va deveni parintele bombei atomice. Inte anii 1943-1945, cat a durat construirea bombei, Los Alamos a cunoscut o concentrare de oameni fara precedent in istorie.Tot in 1943 fizicieni...
Download