...e a facut numai trei clase. In anul 1900 s-a inscris la Liceul Militar din Iasi, pe care l-a absolvit in 1903, ca sef de promotie. A urmat apoi coala Militara de Artilerie din Bucuresti, devenind ofiter de artilerie in 1905. Atras de stiintele tehnice el si-a perfectionat cunostiintele studiind mecanica la Technische Hochschule din Charlottenburg, apoi urmand cursurile Universitatii din Liege si ale Institutului de Electrotehnica din Montefiori. In continuare s-a inscris la coala Su- perioara de Aeronautica din Paris, pe care a absolvit-o in 1909, in fruntea primei promotii a acestei scoli. Multilateral inzestrat, Coanda a avut si alte preocupari. A studiat sculptura, im- una cu Auguste Rodin, care il socotea deosebit de talentat si a luat si lectii de vio- loncel. Fractura unei maini l-a impiedicat sa urmeze firul preocuparilor sale artistice. Henri nu avea nici 14 ani impliniti cand a nascocit o seceratoare-treieratoare, un fel de combina, pusa in miscare de aripile unei mori de vant. La 19 ani a construit in Atelierele Arsenalului Armatei, din Dealul Spirii, macheta unui avion propulsat de o racheta. Primele preocupari statornice in domeniul aviatiei le-a avut in 1907, in Belgia, unde a inceput sa construiasca planoare, cu prietenul sau, cu italianul Ca- proni. La Paris a desfasurat o bogata activitate in domeniul aerodinamicii experi- mentale si al constructiei de avioane. Ajutat de inginerul Gustave Eiffel, de savantul Paul Painleve, de Sratiant si de Bleriot, Coanda a realizat un banc mobil, instalat pe o locomotiva, pentru incercari aerodinamice, cu care a studiat fenomenele aerodina- mice din jurul aripilor groase, cu fante 1908-1909. Intre 1910 si 1912 Coanda a inventat un dispozitiv pentru lansarea torpilelor aeriene. Peste putin timp a realizat un aparat cronofotografic, pentru inregistrarea deplasarilor de aer in jurul corpurilor fuzelate. Pentru a invinge criza de tabla de fier existau si-n acea vreme crize de materii prime, Coanda inventase rezervoare de benzina si de petrol din beton. In 1918 a conceput case prefabricate din elemente tip, realizand in acest scop o masina care proiecta o compozitie de beton incalzita pe niste panouri mobile. Cu uriasa sa putere de munca, Coanda a inventat si un cuptor solar pentru produs apa dulce din apa de mare. Pentru a separa sarea de apa, Coanda voia sa utilizeze energia solara. O oglinda de 15 m urma sa incalzeasca aerul ce trecea printr-o conducta pana la 500 C, iar pentru a o distila folosea aerul supraincalzit, care transforma apa de mare in va- pori. In acest fel se foloseau 30-40 calorii pentru producerea unui litru de apa dulce, ceea ce corespunde cantitatii de caldura dezvoltate de o cantitate de benzina mai mica decat cea dintr-o bricheta. Cea mai mare realizare a savantului roman Henri Coanda a fost primul avion cu reactie din lume. In octombrie 1910, cu prilejul celui de al doilea Salon Aeronautic de la Paris, un afis desenat de mana lui Coanda lanseaza pentru prima data in lume denumirea de turbopropulsor , data ultimului sau tip de aeroplan, pe care-l prezen- tase cu acest prilej. Coanda a fost captivat inca de mic copil de puternicii curenti de aer care antre- nau talazurile. Fenomenul vantului l-a preocupat continuu si i-a impins cercetarile spre energia eoliana. De la observarea vantului la ideea curajoasa de a obtine vidul in plina atmosfera nu era decat un pas, dar un pas pe care-l putea face numai un om cu mintea eliberata de catusele cunostiintelor deja dobandite. Efectul Coanda a fost observat la 19 decembrie 1910, in cursul primului zbor aeroreactiv din lume, pe aerodromul din Issy-les-Moulineaux, langa Paris. Urmarind evolutia flacarilor care paraseau ajutajele, Coanda a constat cu surprindere ca acesteaIn loc sa fie deviate spre exterior de catre placile deflectoare, dimpotriva erau atrase si alipite de peretii fuselajului. La putina vreme dupa aceasta intamplare, Coanda a relatat observatia sa si reputatului s...
Download