...gura gura 47-1 se poate vedea rezultatul unei astfel de masuratori, tipic pentru solide incalzite, in care s-a incalzit la 2 000 K o panglica de tungsten.In ordonata figura 47-1 a fost pusa densitatea spectrala a emitantei energetice, Ma , sau pe scurt emitanta spectrala definita astfel ca fluxul energetic emis de unitatea de aria a radiatorului, in intervalul de lungimi de unda si a, ada sa fie Ma da. Unitatea S.I. pentru emitanta spectrala este att pe metru patrat pe metru m2 m, respectiv in unitati mai convenabile m2 m 1 cm2 m 106 m2 m sau cm2 m 1 cm2 m 1010 m2 m. La masurarea lui Ma se ia in consideratie toata radiatia emisa in 2a steradiani, de radiator. Uneori dorim sa discutam despre energia radiata in tot domeniul de lungimi de unda. In acest caz vom vorbi de emitanta energetica, Me definita ca flux de energie emis uniform de pe o suprafata cu aria unitate, unitate de masura corespunzatoare fiind m2. Ea poate fi obtinuta integrand radiatia emisa pe tot intervalul de lungimi de unda Me EMBED Equation.3 daErmitanta Me poate fi interpretata ca aria de sub curba Ma functie de a. In cazul ligurii 47-1, aceasta arie si deci Me, este de 23,5 x lO4 cm2. Se poate observa asemanarea formala ce exista intre aceasta curba si cea a distributiei Maxeliene a vitezelor, din paragraful 24-2.Pentru orice material exista o familie de curbe de emitanta spectrala ca cea din figura 47-1, cite o curba pentru fiecare temperatura. Daca se compara asemenea familii de curbe, nu rezulta regularitati clare. Intelegerea si descrierea lor pe baza unei teorii prezinta dificultati serioase. Din fericire, este posibil sa lucram cu un corp solid ideal, incalzit, numit corp negru. Proprietatile de emisie a luminii se dovedesc a fi independente de materialul din care este construit corpul negru si depind intr-un mod simplu de temperatura. Anterior am procedat la fel, cind am studiat proprietatile unui gaz ideal si nu a infinitatilor de tipuri de gaze reale. Corpul negru este un corp ideal din punct de vedere al proprietatilor lui de emisie a luminii. Vom descrie in paragrafele urmatoare modul in care studiul teoretic al radiatiei corpului negru, a condus in 1900 pe fizicianul german Max Planck 1858 1947, la fundamen-tarea iizicii cuantice moderneLungimea mFigura 47-1. Densitatea spectrala a emitantei energetice a tungstenului Ia 2000 K. Linia intrerupta se refera la radiatia corpului negru aflat la aceeasi temperatura. 1. 10-6 m104 . Sa luam trei bucati diferite de metal, spre exemplu tungsten, tantal si molibden. Sa executam in fiecare bucata de rnetal cite o cavitate iar prin peretii fiecaruia sa efectuam o mica gaura care sa uneasca cavitatea cu exteriorul. Sa crestem temperatura fiecarui bloc metalic la aceeasi temperatura sa zicem de 2000 K, determinata cu ajutorul unui termometru corespunzator. In fine, sa observam emisia de lumina a celor trei bucati metalice, intr-o camera intunecoasa. Masuratorile lui Me si Ma ne arata urmatoarele1. Radiatia ce provine din interiorul cavitatii este totdeauna mai intensa ca cea provenita de la peretii exteriori. Acest lucru se poate vedea clar, pentru tungsten. Raportul emitantelor suprafetei exterioare si a cavitatii, pentru cele trei materiale discutate, la 2 000 K este 0,259 tungsten, 0,212 molibden si 0,232 tantal.2. Emitanta cavitatii este aceeasi pentru toate cele trei materlale daca ele se afla la aceeasi temperatura cu toate ca emitantele suprafe-telor exterioare este diferita. Emitanta cavitatii pentru 2 000K este de 90,0 cm23. Spre deosebire de emitanta suprafetei exterioare, emitanta ener-getica a cavitatii Me depinde de temperatura intr-un mod simplu si anume Mec aT4unde a este o constanta universala ...
Download