...inat primul circumferinta Pamintului. El a observat ca in momentul solstitiului de vara in localitatea Syena fundul puturilor este luminat de Soare, adica Soarele se afla la zenitul localitatii. In acelasi moment, cu ajutorul unui gnomon asezat la Alexandria, a determinat distanta zenitala a Soarelui, gasind-o de no 7o,2 , care este chiar diferenta de latitudine dintre cele doua localitati. Masurarile au dovedit ca forma Pamintului este diferita de sfera.Neton a observat ca planeta Jupiter, avind o rotatie in jurul axei sale, este turtita, de unde deduce ca si Pamintul este turtit la poli. Masurarile ulterioare au confirmat acest fapt lungimea arcului de un grad pe meridian este mai mare la poli decit la ecuator. Ar rezulta de aici ca Pamintul are forma unui elipsoid de revolutie. Numeroasele masurari moderne au aratat ca meridianele terestre au lungimi putin diferite. Deci Pamintul are o forma apropiata de elipsoidul de revolutie, numita geoid.Pentru a explica miscarea aparenta a planetelor, Copernic a admis ca reala miscarea Pamintului in jurul Soarelui imobil.Orbita Pamintului este drumul Pamintului in jurul Soarelui. Se afla in planul eclipticii, deci axa de rotatie a Pamintului este inclinata pe planul eclipticii cu aproape 66o33 . De aici rezulta anotimpurile si zonile climatice terestre. Miscarea anuala a Soarelui este aparenta si este o consecinta a miscarii reale a Pamintului.Din studiul orbitei rezulta urmatoarelePamintul este o elipsa, Soarele ocupind unul din focareRazele vectoare matura arii egale in timpuri egale.Punctul orbitei cel ai apropiat de Soare se numeste periheliu, iar punctul cel mai departat afeliu.Pamintul face si el parte din rindul planetelor. Privit dintr-o planeta inferioara Mercur sau Venus, Pamintul ar aparea ca cel mai stralucitor astru dupa Soare de pe cer. Dintr-o planeta superioara, Pamiantul ar fi vazut cind seara, cind dimineata, cu o stralucire variabila dupa faze, ca si planeta Venus pentru noi pamintenii.Planetele gigante. Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun se numesc gigantice din cauza dimensiunilor lor in raport cu planetele terestre. Ele au urmatoarele proprietati comunedimensiuni si mase mari fata de Pamintdensitati mici media lor fiind 1,21 fata e densitatea apeirotatii axiale rapide de ordinul orelor, in ciuda dimensiunilor mariturtiri relativ mari, rezultind din rotatiile rapideabsenta detaliilor stabile de suprafata din cauza atmosferilor lor intinsebenzi paralele cu ecuatorulnumar mare de sateliti.Jupiter este cea mai mare planeta, avind volumul de 1 300 de ori volumul Pamintului. Spectrul indica existenta metanului si a amoniacului.Majoritatea detaliilor observate pe suprafata sa sint formatii atmosferice a caror existenta este de cel mult de citeva luni. Anumite detalii- ca marea pata rosie- sint vizibile de peste un secol, desi au avut loc variatii de culoare, de forma si de pozatie. Pata rosie este formata din combinatii sodiu amoniac. Uneori au loc furtuni in atmosfera lui Jupiter detectate prin undele radio pe care le emite si care prezinta puternice anomalii. Temperatura superficiala a planetei, de 140oc, depaseste cu 25oc pe cea corespunzatoare radiatiei solare. Rezulta ca planeta Jupiter poseda resurse de energie interna. Rotatia axiala a planetei se executa in 9h50m la ecuator, incetinindu-se usor spre poli. Axa de rotatie fiind perpendiculara pe planul orbitei, nu exista anotimpuri pe suprafata sa. In anul 1979 a fost descoperit, cu ajutorul sondei spatiale Voyager 1, un inel al planetei, format din particule solide, situat la o distanta de aproximativ 135 000 km si avind latimea de 9 000 km.Asteroizii, bolizii, meteorii.Aceasta grupuri de corpuri ceresti care fac parte din sistemul solar si se misca printre planete in afara de asteroizi care au orbitele lor si nu se supun legilor lui Kepler I toate planetele se misca pe o orbita numita elipsa in jurul Soarelui si in unul din focarele elipsei se afla SoareleS. Ast...
Download