... si intinse ,,golfuri de campie, fapt pentru care se considera ca ei nuconstituie o catena unitara, ci doar niste munti fragmentari, strabatuti fara dificultatede numeroase cai de comunicatie rutiera si feroviara. Fragmentarea lor se datoreste inaltarii inegale pe sectoare, chiar cu unele scufundari locale, spre sfarsitul tertiaruluisi inceputul cuaternarului. La est, unele depresiuni si culoare tectonice despart acesti munti de Carpatii Me-ridionali Culoarele Timis-Cerna si Bistra, continuate cu depresiunea Hategului, dupacum unele depresiuni de contact ii delimiteaza spre Podisul Transilvaniei. La parteaapuseana, acesti munti marunti prezinta o limita sinuoasa cu adanci intranduri ale campiei printre culmile de munti. Aceste ,,golfuri de campie constituie o caracteris-tica, indeosebi la nord de Mures, si se datoresc unor linii de falie ce se intretaie rec-tangular la limita ariei muntoase, cu caderi in trepte spre campie. Dovada o fac intre altele si apele termale ce apar pe aliniamentele unor asemenea rupturi in scoarta inplina campie de la Oradea pana la Timisoara. La nord, munti se bifurca in cuprinsul dealurilor somesene spre NV si NE, pierzand treptat din inaltime, astfel ca delimitareadevine relativ anevoioasa, ceea ce a indemnat pe unii geografi sa extinda limita aces-tor munti pana dincolo de Somes pe aliniamentele unor dealuri formate din sisturi cristaline. Caractere generale. Muntii din vest prezinta altitudini scazute care rareori trec de 1300 m la sud de Mures si de 1800 m la nord de aceasta vale numai exceptional inMasivul Bihorului. Specifica este de asemenea caderea lor in trepte din cee in ce maijoase spre vest, unde acesti munti ajung adevarati muncei, cu inaltimi cuprinse intre500 si 700 m. O alta caracteristica o constituie marea diversitate a rocilor care ii alcatuiesc. In-sulele de sisturi cristaline formeaza o buna parte a acestor munti. Rupte si prabusite pealocuri, au dat loc fie aparitiei rocilor vulcanice, fie depunerilor de roci sedimentare.Intre cele sedimentare mai frecvente sunt calcarele, care dau un pitoresc mult apreciat.Asa se explica de ce harta geologica a acestor munti apare ca un adevarat mozaic. Nici orientarea cutarilor care a individualizat acesti munti nu este unitara pe in-treg intinsul lor. Cei din Banat continua cu o usoara arcuire spre SV prelungindu-se si la sud de Dunare spre orientarea cutelor din Carpatii Meridionali, pe cand cei de la nord de Mures prezinta o orientare ramurata cu totul diferita. Impestritarea aceasta de roci, de linii tectonice si de structuri diferite, explica ma-rea varietate a formelor de relief a culmilor largi, pe alocuri ca niste adevarate plat-forme pe care satele urca pana la 1200-1400 m altitudine, pe alocuri cu povarnisuristancoase si creste zimtate in calcare, ori cu siluetele conice din zonele vulcanice,pre-cum si a depresiunilor marunte raspandite peste tot, ori a celor largi care se deschid in palnie spre campie. Marii varietati de roci si structuri ii corespunde, de asemenea, varietatea zaca-mintelor subpamantene, intre care precumpanesc cele metalifere feroase si neferoase , pretioase materiale de constructie de la marmura pana la bazalte si gresii, dupa cum nu lipsesc nici carbunii, talcul, mica, etc. Subimpartirea acestor munti este lesne de facut, datorita culoarelor largi care iidespart. Deosebim astfel Muntii Banatului, Muntii Poiana Rusca si Muntii Apuseni. Muntii Banatului se intind spre culoarul Timis-Cerna, la est, defileul Dunarii,la sud, si la o linie cotita de la Bazias pana la nord de Bocsa, in partea apuseana, din-colo de care se defasoara dealurile. Culoarul Timis-Cerna, care formeaza limita spre Carpatii Meridionali, orientatpe directia N-S, aproape rectiliniu, pare sa fie format printr-o ruptura tectonica. Cu toate ca este strajuit de munti ce depasesc 2000 m la est si 1000 m la vest, formele de relief d...
Download