... forma alungita ce sugereaza la prima vedere urma piciorului drept lasata de un gigant, daca astfel de dimensiuni sunt posibile la scara planetei noastre. Orientata dupa o axa NE-SV, aceasta mare insula pastreaza in desenul formei sale, dar si in configuratia liniilor majore ale reliefului o anumita asemanare cu regiunea africana vecina.Prin ansamblul dimensiunilor, Madagascarul depaseste caracteristicile de insula, fiind, am putea spune, un mic continent al Oceanului Indian. Madagascarul retine atentia si prin diversitatea aspectelor sale regionale. Aceasta diversitate o datoreaza cu precadere conditiilor sale naturale, fiind constituit din formatiuni geologice extrem de variate si dispunand de un relief inalt.Spre deosebire de celelalte insule si insulite din bazinul Oceanului Indian, care au o origine vulcanica, coraligena sau una mixta, insula Madagascar prezinta, prin excelenta, trasaturi continentale. Cu alte cuvinte, daca numeroase insulite de astazi din mijlocul Oceanului Indian sunt fosti vulcani, iesiti din adancul apelor, sau atoli claditi cu migala de corali ori spongieri, Madagascarul nu este altceva decat o bucatica de pamant rigid, o particica de continent. Iata, cat de indreptatita apare sub acest aspect, denumirea Madagascarului, de catre unii geografi, ca micul continent din Oceanul Indian.Principala poarta de intrare in Madagascar este Antananarivo, capitala sa, situata aproape in inima tarii, intr-un tinut cu o natura extrem de diversa, dar specifica intregului peisaj malgas. Orasul si imprejurarile sale ne pun in evidenta o lume cu totul diferita de a noastra orezarii intinse ocupa campurile din afara orasului, iar raurile lenevesc pe intinderile plane dintre colinele ce limiteaza orizontul din toate partile.Apropierea de Africa, usurinta legaturilor oceanice cu Asia, inlesnite de musonii ce bat cu regularitate, dar si pozitia de escala pe drumul spre India, inainte de strapungerea Canalului Suez, au facut, timp de secole, din aceasta insula, un fel de rascruce, unde o data cu venirea oamenilor, au inceput sa se ingemaneze civilizatiile faurite de stravechile continente ale Lumii Vechi, din Asia si Africa dar si din Europa.Interferenta atator influente atat de diferite nu a dus la dezagregare, ci, din contra, in conditiile singulare ale acestei mari insule din Oceanul Indian, au fost marcate de o profunda tendinta spre unitate. Asa se explica o anumita capacitate a oamenilor si a locurilor de aici de a se supune tendintei spre convergenta si conciliere a contrariilor, iar, in final, de asimilare intr-un tot unitar.Cu toate diferentele in modul de viata, reflectand in buna parte particularitatile mediului, putem spune ca Madagascarul reprezinta, astazi, o singura arie spirituala de origine malaezo-polineziana, bazata pe o comunitate de tehnici economice ce combina cultura orezului si cresterea sentimentala a boului zebu. Este o comunitate de limba cu aspecte dialectale diferite, o comunitate de credinta ce asociaza cultul stramosilor cu un sistem de interdictii ce au rezistat introducerii crestinismului.Desi economia malgasa se remarca prin diversitate, agricultura ramane, de departe ramura ei de baza. Astfel, in agricultura malgasa este ocupata peste 80 din populatie. Pe de alta parte, industria, inca embrionara, se bazeaza, in cea mai mare parte, tot pe materii prime agricole sau animale. De asemenea, veniturile populatiei provin, in primul rand, din vanzarea unor produse alimentare.Agricultura malgasa are doua sectoare distincte cel traditional, care detine ponderea principala, cuprinzand culturi alimentare pe terenuri obtinute prin defrisare, la care se adauga o crestere extensiva a bovinelor si cel modern, practicat pe plantatii, cu caracter comercial, orientat cu precadere spre export.In Madagascar cultura plantelor agricole inseamna, in primul rand, cultura orezului, cereala cea mai reprezentativa a tarii. Adus cu secole in urma de principalele grupuri de populatie malgasa, orezul ...
Download