... .Versant stacos si abrupt , cu diferente de nivel ce ating chiar 900 m , arata tuturor fata ipresionanta pereti goi , stanci semete brazdate de hornuri adanci , brane inierbate ce incing in loc de stsnca , colti si tarcuri ce stau de veghe deasupra vailor Cerbului , Morarului , Valea alba , Jepilor , Urlatoarea Mare , Babei , Izvorul Dorului.Si pentru ca Bucegii sunt locul unde contrastele sunt evidente , fqata nevazuta , dinspre Izvorul Dorului si Ialomita , ne descopera un platou inalt , acoperit cu pajisti alpine si jnepenisuri .Cei aproximativ 36 kmp in platou de 12 km lungime si 3 km latime , formeaza un platou inclinat de la nord la sud , ce coboara de la cei 2350 m , in zona Babelor , pana la cei 1700 m de la Oboarele si Dichiu . Cele doua vai importante Ialomitei si Izvorul Dorului , incadreaza platoul ce este intrerupt doar din loc in loc de crestele muntilor Babele -2294 m , Cocora -2191 m , Laptici -1872 m , Blana -1875 m , Oboarele -1707 m , Dichiu 1713 m .Spre sud se continua platoul cu cateva varfuri mai mici , coborand pana deasupra comunei Moroieni , in plaiul Domnesc .La vestul vaii Ialomitei se intinde cealalta ramura ptincipala a masivului- cea desprinsa din varful Omu , pornita la inceput catre Doamnele 2402 m si Batrana 2181 m , arcuindu-se apoi catre sud prin Grohotisu 2168 m , Strungile Mari -2089 m , Saua Strunga -1909 m , Tataru 1998 m , Deleanu -1904 m , Lucacila -1895 m , Zanoaga -1788 m .In afara celor doua ramuri principale , tot din zona varfului Omu se mai desprind culmi scurte si abrupte . Ctre est porneste muntelr Moraru , spre nord-vest , Bucsoiu -2492 m , isi ridica semet crestele formand o parte din cumpana apelor , iar catre nord Padin Crucii separa cladirrile glaciare Malaiesti si Tiganesti .Valea Ialomitei isi aduna apele din paraiele Batrana , Doamnele , Obarsia , Sugari si se intinde prin centrul masivului formand Cheile Ursilor , Pesterii , Tataru , Zanoaga , Orzea.Bucegii reprzinta o regiune indragita de multi iubitori de frumos , fiind unul dintre locurile preferate pentru un scurt refugiu de incarcare a bateriilor .Potecile sale au fost strabatute cu secole in urma .Calugarii gaseau aici linistea necesara meditatiei , negustorii cautau un drum mai scurt spre targurile transilvanene , oamenii de stiinta cautau raspusuri la structura morfologica si complexitatea vegetatiei si faunei.FloraBucegii sunt locul unde s-au facut si foarte multe studii si cercetari monografice asupra grupelor de plante inferioare talofite si superioare cormofite . Intre anii 1955 si 1959 Eugenia Eliade a identificat 365 specii din 41 de familii parazite , pe plante saprofite .Dintre acestea 26 sunt noi pentru Romania de asemenea s-au gasit 29 plante-gazda noi pentru 27 de specii de macromicete rare in flora tarii noastre. Flora lichenologica a fost studiata de P. Cretzoiu, Constanta Moruzi, elena Petria, intre 1930-1963 si au evidentiat 39 de taxoni, dintre care 4 sunt grupe noi pentru flora lichenologica a tarii - Cladonia sylvatica f.sorediata, Cladonia digitata f.denticulata, Cladonia coniocrea f.odontata, Usnea articulata f.lettauana. Zona deosebit de bogata a atras numerosi specialisti, din ramuri diferite ale biologiei, ceea ce a condus la descoperirea a numeroase specii, multe dintre ele rare in Carpati. J.G.G. Baumgarden, M. Fuss, K.Loitlesberger, Simion St.Radian, M.Peterfi, F.Matouschek, A.Degen, I.Podpera, Traian Stefuleac si multi altii au descoperit specii de briofite Bucegia romantica Radian - specie noua descoperita in anul 1899 de Simion Radian pe Valea Cerbului, Moerkia flotoiana, Anastrepta orcadensis, Lophozia hatcheri, Stegonia latifolia, Grimmia alpicola var. latifolia, Tayloria tenuis, T.acuminata, T.serrata, Tetraplodon angustatum, Catoscopium nigritum, Buxbaumia aphylla, Polytrichum norvegicum. Flora plantelor vasculare, studiata de D. Grecescu 1910, numara 760 taxoni, iar Alexandru Beldie marele indragostit de Bucegi, indica in lucrarea sa monografia Flora si vegetatia muntilor Bucegi - 1967, un numar de 1185 taxoni, dintre care 31 taxoni sunt noi pentru stiinta subspecii, varietati, forme studiul florei este completat de cel al vegetatiei, in care sunt descrise 20 de asociatii vegetale noi si sunt prezentate date asupra ecologiei plantelor alpine si sucesiunea in spatiu a asociatiilor in functie de condiitile stationale.ClimaPozitionarea in culoarul ingust al Vaii Superioare a Prahovei, face ca la Sinaia, curentii de aer sa fie mai slabi in intensitate, iar iernile sa nu aduca alaturi de zapezile bogate si geruri aspre.Verile racoroase, toamnele lungi si blande, primaverile insorite, au facut ca de-a lungul timpului Sinaia sa fie una dintre cele mai cautate statiuni de odihna din tara.Statiunile meteorologice aparute de-a lungul timpului la Sinaia, incepand cu anul 1888, au inregistrat minime absolute de -27 C, in 11.02.1929 si maxime absolute de 32 C, in ziua de 10.08.1945.Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre -3,9 C in ianuarie, -3,1 C in februarie si 15,7 C in iulie.Numarul mediu de zile de iarna, cu temperaturi mai mici de 0 C, este de 47 zilean, iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C, este de aproximativ 16 zilean.Din punct de vedere al nebulozitatii, la Sinaia, in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar pentru sezonul estival, cerul senin si doar partial acoperit predomina. Ceea ce constituie inca un ounct de atractie pentru cei dornici de odihna si plimbari montane. Trebuie totusi amintit ca in general, asa cum se intampla la munte, vremea se poate schimba foarte repede, existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt .Pentru cei dornici de drumetii montane, facem precizarea ca o zi de vara, oricat de frumoasa pare la prima ora, se poate transforma intr-una cu furtuna.Precipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm, cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna, prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia, De regula, se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual, cuprinse intr-un interval ce poate atinge 160 de zile prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie in anul 1994, chiar la 6 octombrie, iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie. Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm, la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada.Alti factori de clima precipitatiile si vantul au reusit ca la Sinaia sa modeleze relieful, aparand forme bizare babe, tigai, diferite fete. Multe dintre ele au stat la baza botezarii formelor sau locurilor cele mai circulate. Constructiile atipice de forma Babelor, Sfinxului, Ciupercilor au fost chiar la baza pe care s-au brodat diferite legende ale locului si locuri de pelerinaj in diferite epoci. Apa, inghetul, vantul si procesele de deflatie si eroziune au dat contur diferitelor forme ciudate, intalnite l...
Download