...ile sale zonale i altitudinale contribuie la nuanarea acestuia. Fara a depai limitele cantitative ale climatului de munte, nuanarile care apar se datoreaza in primul rand altitudinii i apoi poziiei masivelor muntoase faa de orientarea circulaiei generale a atmosferei. Cea dintai cauza determina repartiia difereniata cantitativa a fenomenelor atmosferice pe etaje alpin, subalpin etc., iar poziia masivelor duce la perturbarea simetriei etajelor ca urmare a expunerii lor i a transformarilor ce le sufera masele de aer umed vestice dominante i arealele ciclonice in contact cu inalimile carpatice. Astfel, in distribuia temperaturii medii anuale se observa cum, in primul rand, altitudinea joaca un rol foarte mare. Prelucrarea in acest sens a datelor inregistrate arata un contrast termic de la zi la noapte i de la iarna la vara ceva mai mare in Carpaii de Est faa de cei din Vest, amplitudinea termica diurna fiind cu 1-20C mai mare in est, iar cea lunara cu 6-80C. Amplitudinile diurne la altitudini sub 2000 de metri capata cele mai mari valori la sfaritul verii i cele mai mici in decembrie, pentru ca la peste 2000 de metri maximele sa apara in aprilie i octombrie, iar minimele tot in decembrie.Aceleai diferene reduse se menin i in ceea ce privete regimul precipitaiilor. In general se observa ca, pentru aceeai latitudine i altitudine, in zonele muntoase vestice cad anual in medie cu 100 ml mai multe precipitaii decat in cele estice, iar in ceea ce privete depresiunile interioare, acestea primesc tot aproximativ cu 100 ml anual mai puine precipitaii decat zonele exterioare cu altitudini egale.Din punct de vedere hidrologic, Carpaii constituie zona de obarie i alimentare cu apa pentru toate raurile principale de pe teritoriul arii.Scurgerea atinge, pentru zonele inalte, cele mai ridicate valori primavara, mai timpuriu in Carpaii Occidentali februarie, martie, aprilie i mai tarziu in restul ramurilor carpatice martie, aprilie, mai i chiar iunie. Ca urmare debitul cel mai mare al raurilor se inregistreaza tot primavara, cand de obicei topirea zapezii se suprapune cu ploile de primavara.Prelungirea in timp a suprapunerii, mai ales pentru zonele inalte, pana la inceputul verii, face ca scurgerea de vara sa fie ridicata raurile cu obarii in Carpaii Orientali, 25-30. Daca pentru Carpaii Occidentali cele mai coborate valori ale scurgerii medii se inregistreaza toamna, pentru cei Orientali i in parte cei Meridionali, acestea au loc iarna, cand precipitaiile, dominant solide, i fara alternana de ninsori cu topiri de zapezi, nu permit o scurgere intensa de suprafaa.Debitul bogat i constant, in buna parte, ca i panta mare a profilelor longitudinale sunt caracteristici care determina potenialul hidroenergetic ridicat al raurilor carpatice. In plus, necesitaile de apa pentru alimentarea localitailor, a unitailor economice i pentru irigaii, paralel cu nevoia regularizarii nivelului raurilor, dau acumularilor de apa din marile bazine artificiale montane funcii economice foarte complexe. Construciile de acest gen realizate pana acum Bistria, Uz, Arge, Lotru, Dunare, Barzava, Sadu, Some etc au o mare importana pentru economia naionala, concretizand politica de valorificare superioara a acestor importante bogaii naturale ale arii, apele.Toate aceste condiii fizico-geografice se rasfrang direct i asupra aspectului pe care il imbraca vegetaia in Carpai. Se evideniaza prezena in Carpaii Romaneti a patru etaje vegetaleetajul alpin, care incepe de la altitudinea de 2200 de metri pe inalimile carpatice din sud, iar pe cele nordice de la 1900 de metrietajul subalpin, la peste 1650-2200 de metri, in sud i 1500-1900 de metri, in nordul ariietajul boreal, situat la peste 1300-1650 de metri, cu excepia nordului unde incepe de la 1000-1500 de metrietajul nemoral, la 200-1300 de metri, iar in nord la 400-1000 de metri.Condiiile fizico-geografice specifice cu climat umed i in parte rece, cu o vegetaie de pajiti alpine i intinse paduri, cu roci dure, in mare parte impermeabile, au oferit condiii pentru formarea solurilor cu profunzime redusa, dispuse intr-o evidenta succesiune altitudinala. Astfel, solurile humico-silicatice de pajiti alpine se gasesc pe cele mai ridicate culmi, ocupand cca 3,5 din suprafaa Carpailor solurile montane brune acide, podzolice brune i podzoluri humico-feriiluviale ocupa 24,8 din suprafaa Carpailor i 8,1 din cea a arii soluri montane brun-galbui i brune acide pe 48, carora in secundar li se adauga, in funcie de condiiile locale i alte tipuri pe suprafee mai reduse i specifice nu numai pentru Carpai brune i brun-galbui de padure, podzolice argilo-iluviale, rendzine i terra-rosa, hidromorfe etc..Valoarea ridicata a resurselor naturale ale Carpailor pauni, lemn, resurse minerale, ape, materiale de construcie etc. ca i prezena numeroaselor depresiuni, a vailor largi sau a plaiurilor etajate, au permis o populare straveche a lor. In anii socialismului, aezarile omeneti de aici au fost electrificate, modernizate, dotate cu construcii culturale i scoase din izolarea lor prin amenajarea de cai de transport moderne.Deosebirile genetice i fizico-geografice ale Carpailor Romaneti determina divizarea lor in trei mari unitai geografice Carpaii Orientali, Carpaii Meridionali i Carpaii Occidentali.Caractere fizico-geograficeSituai in centrul Romaniei, inconjurand Depresiunea Transilvaniei i constituind in ansamblu un adevarat bastion, Carpaii concentreaza in jurul lor marile unitai morfologice ale dealurilor, podiurilor i campiilor. Ei alcatuiesc cea mai inalta treapta de relief i, prin poziia lor faa de regiunile inconjuratoare, asigura dispoziia simetrica, in amfiteatru a pamantului romanesc. Ca unitate structurala mai veche, consolidata de timpuriu, Carpaii au jucat un rol important in formarea unitailor inconjuratoare, atat ca sursa a sedimentelor acumulate in ariile depresionare din jur, cat i ca pivot rigid, avand consecine evidente in dirijarea evoluiei geologice i in formarea reliefului mai tanar. Totodata, ei reprezinta un bogat castel de ape, din care raurile se indreapta catre Tisa, Dunare i Prut.Prin poziie, desfaurare i altitudine, Carpaii produc modificari in dispunerea normala a zonelor geografice latitudinale i determina etajarea condiiilor biopedoclimatice din care rezulta structura variata a fondului funciar din ara noastra. In aceasta privina, Carpaii pot fi considerai, pe drept cuvant, ca element polarizator al peisajului geografic, situand Romania intr-o zona de interferena a factorilor fizico-geografici din centrul, estul i sud-estul Europei.Carpaii Romaneti ocupa o suprafaa de 66303 km2, ceea ce reprezinta 27,8 din suprafaa arii. Lanul carpatic se desfaoara pe o lungime de peste 910 de km, intre Valea Tisei, Defileul Dunarii Svinia i Valea Someului.In lungul lor, Carpaii au laimi variabile 80 de km intre Oravia i Drobeta-Turnu Severin, 70 de km intre Novaci i Petreti Sebe, 40 de km in sectorul Munilor Fagara, 110 de km in regiunea curburii i intre Prundu Bar...
Download