Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

PLASMA IN NATURA ELEMENTE DE ASTROFIZICA, Stelele

...da consta in incalzirea gazului inert pana la temperaturi foarte mari.De obicei,temperaturile necesare sunt prea mari pentru a fi fi aplicate extern si atunci gazul este incalzit intern prin injectia de ioni sau electroni de mare viteza care se ciocnesc cu particulele de gaz,crescandu-le energia termica.Electro- nii din gaz pot fi accelerati si prin campuri electrice exterioare.Ionii din astfel de plasme sunt folositi in industria semiconductorilor. In plasmele foarte fierbinti particulele acumuleaza suficienta energie pentru a se angaja in reactii nucleare in timpul ciocnirilor.Astfel de reactii sunt sursa de caldura in miezul stelar.De aceea oamenii de stiinta incearca sa recreeze plasme artificiale in laborator pentru ca reactiile de fuziune sa produca energie pentru obtinerea de electri-citate. Sonda DEEP SPACE 1,lansata de SUA in 1998 a fost primasi deocamdata singura nava echipata cu un reactor plasmatic.Dezvoltarea acestor tehnologii va impulsiona cercetarea spatiala.plasma in Univers Desi pe Pamant plasma se gaseste in cantitati neglijabile ,ea constituie 95 din materia Universului.Este constituentul stelelor si a norilor interstelari ionizati. Ramura astronomiei care se ocupa cu studiul stelelor si a materiei interstelare impreuna cu procesele care au loc in ele se numeste astrofizica. Clasificarea stelelor se face in functie de spectrul lor.Astfel,exista urmatoarele claseO-B-A-F-G-K-M.Fiecare clasa are 10 subclase desemnate prin cifre 1-10 clasificare spectrala-tipul O-au o temperatura de 25.000 K -stele albastre -spectrul fotosferei este caracterizat de prezenta liniilor heliului,hidrogenului,oxigenului si azotului -sunt foarte fierbinti si stralucitoare,emitand mari cantitati de radiatii UV.-tipul B-temperatura intre 11.000-25.000 K -liniile heliului din spectru ating un maxim de intensitate si apoi palesc -intensitatea liniilor de hidrogen creste regulat -reprezentat tipic de steaua Epsilon Eridani-tipul A-temperatura intre 7.500-11.000 K -stele albe,numite si stele de hidrogen -spectrul este dominat de liniile de absorbtie ale hidrogenului -Sirius din constelatia Cainelui este o stea tip A-tipul F-temperatura intre 6.000-7.500 K -stele galbene caracterizate de prezenta calciului si de linii specifice alehidrogenului -Delta Aquilae apartine acestei categorii-tipul G-temperatura intre 5.000-6.000 K -stele galbene cu liniile hidrogenului mai putin pronuntate dar cu o bandalarga pentru fier,calciu si alte metale. -Soarele este o stea de tip G -stelele de tip G se mai numesc si solare-tipul K-temperatura intre 3.500-5.000 K -stele portocalii cu mult calciu si metale mai grele -emit mai intens in IR decat in UV -acest grup are ca reprezentant tipic steaua Arcturus-tipul M-temperatura de 3.500 K -spectrul e dominat de emisia moleculelor de oxizi metalici,in specialoxizi de titan. -steaua Orion apartine acestui grup Nasterea si evolutia unei stele O stea se formeaza dintr-un nor de materie interstelara care se comprima pana la fa-za in care intervin procese termonucleare in cadrul carora hidrogenul se transforma inheliu.Sub actiunea fortei gravitationale, particulele de materie se atrag formand aglome-rari.In centrul unui asemenea nor concentrat de materie cosmica se formeaza pana la urma un miez in rotatie ,care,pe masura ce devine mai mare,atrage tot mai multe parti-cule de materie spre sineefectul bulgare de zapada.In timp ce miezul central cresteintr-un ritm urias,presiunea si temperatura ating valori tot mai mari,pana ajung la limitele de la care se declanseaza transformari la nivel atomic.Materia interstelara este compusa in cea mai mare parte din hidrogen si acesta va constitui combustibilul viitoarei stele.Temperaturile din miez determina procese de fuziunepatru protoninuclee ale atomilor de hidrogen fuzioneaza,formand un atom de heliu. Prin aceasta reactie se elibereaza mari cantitati de energie sub forma de radiatii,inclu-siv lumina.Ele strabat materia stelara spre suprafata si sunt apoi emise in spatiu.La ase-menea temperaturi se poate ajunge doar atunci cand cantitatea de materie aglomerata este suficient de maredaca masa acumulata este inferioara,obiectul astronomic respec-tiv nu va ajunge niciodata o stea,ci va strabate Universul doar ca un corp intunecat. In cazul unei stele,cu cat este mai mare temperatura,cu atat reactiile nucleare se pro-duc mai rapid.De indata insa ce rezervele de combustibil incep sa scada,se reduce con-comitent si degajarea de energie iar fortele gravitationale devin preponderente.Datorita dezechilibrului dintre forte,dimensiunile stelei se restrang tot mai mult ,nucleul ei deve-nind tot mai comprimat.Acest proces ridica,la randul lui,din nou temperatura,si din nou sunt declansate procesele de fuziune,iar presiunea radiatiilor impinge masele de gaze spre exterior-pana cand reactia atomica slabeste si procesul se repeta.O stea nou-nas-cuta se dilata de mai multe ori pana cand se realizeaza un echilibru intre emisia de ener-gie de la suprafata stelei si producerea de energie in interior. La inceput,masa stelei este compusa,in principal,din hidrogen,care este si combustibi-lul nuclear de baza.La un moment dat insa tot hidrogenul din vecinatatea nucleului s-a transformat in heliu prin fuziune.Forta de gravitatie comprima tot mai mult steaua si con-centreaza astfel materia,acest proces determinand la randul sau o mare crestere apresiunii si temperaturii.La 50 milioane grade C heliul se aprinde si degaja noi cantitati de energie.Nucleele de heliu fuzioneaza prin intermediul anumitor nuclee intermediare,for-mand nuclee de carbon.Se formeaza elemente tot mai grele,pana cand,in final toata ma-teria transformabila devine fierpresupunand existenta in permanenta a unor temperaturisuficient de ridicate.Nucleele de fier nu mai intra in procese de fuziune-moment foarteimportant in evolutia stelei. Viata unei stele este invers proportionala cu marimea sa.Cu cat steaua este mai marecu atat procesele nucleare sunt mai violente si combustibilul astrului se termina mai re-pede.O stea de tipul Soarelui are o durata de viata de circa 10 miliarde de ani.O stea cuo masa de 10 ori mai mare ca a lui are insa o durata a vietii de numai 100 milioane ani. Evolutia unei stele depinde de masa ei.Astrii cu dimensiuni de pana la 2.5 ori masaSoarelui se comporta asemanator.Cand rezervele de hidrogen se epuizeaza,heliul incepesa ia parte la reactiile de fuziune.Steaua astfel renascuta este de o suta de ori mai puternica decat inainte si incepe sa se dilate sub presiunea gazelor.Steaua in expansiu-ne radiaza puternic in banda rosie a spectrului,motiv pentru care astronomii au botezat-ouriasa rosieacest fapt arata ca acum suprafata acestei stele este mai rece decat celeale stelelor obisnuite.Astrul pierde c...
Download