...nindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs36tinsrsid12849824 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs36tultinsrsid12849824 Forme de relief aletpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs36tinsrsid12849824 ttab ttab ttab ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs40tultinsrsid12849824 PAMANTULUItpar tpar Stpard tltrpartql tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid12849824 Constructia de baza a formelor de relief este creata de catre forte ce actioneaza in interiorul Pamantului, dar procesele extraordinare produc zil-tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid12849824 nic schimbari in aceasta structura de baza, o deformeaza in mod continuu, distrug munti si scobesc vai.tpar ttab Stiinta care studiaza formele de relief si schimbarea acestora se nu-tpar meste SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tultinsrsid12849824 geomorfologia.SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid12849824 Geologii stiu ca expresia tlquote trquote muntii eternitrquote trquote este departe de realitate muntii nu exista vesnic, dar intervalul de timp ce trece de la for-tpar marea si pana la disparitia lor se masoara in zeci si sute de milioane de ani.tpar ttab De la inceputul revolutiei industriale, adica dfe la mijlocul secolului al XVIII-lea activitatea umana are si ea un rol important in modelarea suprafe-tpar Stpardtplain tltrparts15tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs28tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid12849824 tei Pamantului, cateodata chiar cu efecte surprinzatoare. Continentele au a-tpar juns la forma lor si in pozitiile actuale in urma miscarii placilor ce formeaza scoarta solidificata a Pamantului, adica datorita tectonicii placilor. Cele mai noi schimbari- despicarea Oceanului Atlantic si contopirea subcontinentului Indian cu continentul Asiatic- s-au produs in ultimii 200 milioane de ani. In istoria de 4,6 miliarde de ani a Pamantului s-au mai petrecut multe alte schimbari, pana ce planeta noastra a capatat infatisarea de azi.tpar Stpard tltrparts15tql tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid12849824 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs32tinsrsid12849824 Alterarea rocilorSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs32tultinsrsid12849824 tpar Stpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid12849824 ttab Scoarta Pamantului este formata din roci, solul luand naster din ele. Cel mai important proces ce transforma rocile este alterarea, care este condi-tpar tionata de existenta atmosferei. Are 3 forme alterarea fizica adica marun-tpar tirea- astfel se fragmenteaza roca-, alterarea chimica producandu-se reactii chimice sub influienta apei de suprafata sau din roca, a bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului si alterarea biologica, adica efectul distructiv al diferitelor vietatitpar ttab Efecte majore pot fi produse si de influientele chimice ale unor orga-tpar nisme vegetale. Unele alge si lichieni produc acizi ce fac suprfetele rocilor mai poroase, si care astfel se altereaza mai repede. Influienta mare are si hu-tpar musul rezultat din descompunerea plantelor de ordin superior.tpar ttab Rocile se formeaza sub presiune. Rocile magmatice iau nastere prin racirea topiturilor a magmei ajunse la suprafata din interiorul Pamantului, iar rocile sedimentare se formeaza pe fundul marilor prin compactarea malului, a sparturilor altor roci si din carcasele vietatilor.tpar tpar Stpard tltrpartql tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid12849824 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs32tinsrsid12849824 Influiente meteorologiceSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid12849824 tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid12849824 ttab In roci se intalnesc foarte des crapaturi, rosturi si despicari. Cu timpul roca ajunge la suprafata, unde presiunea este mult mai mica. Ca urmare roca se dilata, timp in care se sfarama mai intens.tpar ttab Crapaturile, rosturile si straturile formate natural sunt germenii ce favorizeaza maruntirea si alterarea ulterioara a rocilor. Apa ajunsa in crapa-tpar tura dupa ionghetare se dilata si astfel largeste crapatura acest proces se nu-tpar meste SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tultinsrsid12849824 largire cu pana de gheata. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid12849824 Si plantele care isi adancesc radacimile in crapaturi produc o maruntire printr-o metoda asemanatoare.tpar ttab Alterarea chimica este cauzata de apa, cand prin infiltrare sau prin strapungerea rocii, apa introduce diferita materiale chimice sau dizolva anumite componente din ele. De exemplu oxigenul dizolvat in apa intra in reactie cu fierul din roca. Ploaia dizolva bioxidul de carbon din aer si acidul carbonic rezultat roade calcarul, formand sisteme mari de pesteri, sau for-tpar meaza carstul, o forma de relief de suprafata specificadenumita dupa un munte din Slovenia. Apa dizolva foarte multe minerale, care apoi dezin-tpar tegreaza rocile. Acizii si sarurile din atmosfera au acelasi efect.tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs32tinsrsid12849824 EroziuneaSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid12849824 tpar ttab Dintre cauzele schimbarii formelor de relief de suprafata cea mai cu-tpar noscuta este eroziunea rocile, sub actiunea apelor curgatoare, a marii, a van-tpar tului sau a ghetii, se uzeaza. Eroziunea produsa de apele curgatoare se face atat prin efecte fizice cat si prin efecte chimice. Apa nu transporta doar buca-tpar tele de roca, ci chiar si bucati mari, dar, le si impregneaza cu materile chimi-tpar ce. Raurile formeaza vai, aluviunile sunt transportate in mari aceste aluviuni se sedimanteaza si se transforma in roci sedimentare intr-o perioada lunga.tpar ttab Marea modeleaza astfel in mod continuu tarmul, intr-un loc il distru-tpar ge, in alta parte il construieste. Vantul sufla mate...
Download