Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Stockholm

...octnoxlattoyentexpshrtntnoultrlspctdntblnsbdbtnosp
aceforultformshadethorzdoctdghspace180tdgvspace180t
dghorigin1701tdgvorigin1984tdghsho0tdgvsho0tjexpand
tviekind1tviescale100tpgbrdrheadtpgbrdrfootthtmauts
ptnolnhtadjtbltrsidroot9403684 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0tendnheretsectdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid9403684 tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tshadtfs48tinsrsid9403684 StockholmSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtshadtfs48tinsrsid9403684 tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs36tinsrsid9403684 tpar Stpardtplain tltrparts2tqj tfi720tli0tri0tkeepntidctlpartaspalphataspnumtfaau
totoutlinelevel1tadjustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tbtfs32tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangf
enp1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tinsrsid9403684 Stockholm, capitala Suediei, este situata de o parte si de alta a stramtorii Norrstrom, care leaga lacul Malaren de Marea Baltica si pe cateva insule ale lacului Malaren.tpar Stpardtplain tltrparts15tqj tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs32tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid9403684 Lacul Malaren a fost candva un golf al Marii Baltice care patrundea adanc in interiorul tarii. Pe apele lui veneau corabiile negustoresti care-si descarcau marfurile in porturile ce-l margineau si care le tranzitau apoi de aici in intreaga peninsula.tpar Stpardtplain tltrpartqj tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid9403684 Miscarile de ridicare care au antrenat peninsula au inaltat incet pamanturile despartind apele golfului de cele ale Balticii, formand lacul Malaren. Intre lac si mare se formeaza un cordon litoral care nu mai permite accesul corabiilor spre interior si obliga crearea unui punct de tranzit pe uscat. Asa a aparut orasul Stockholm la zona de contact dintre mare si uscat cu un dublu rol economic asigurand tranzitul marfurilor pe continent si strategic constituind un obstacol in calea numerosilor pirati care urmareau si pradau corabiile negustoresti. tpar Cu timpul, legatura lacului cu marea a fost refacuta artificial, necesitatea canalului Norrstrom fiind vitala. Orasul evolueaza astfel si capata treptat o pozitie dominanta la rascrucea unor drumuri maritime cu drumurile navale interioare si cu drumurile de uscat. tpar ttab La Stockholm, ca si in intrega Suedie de altfel, noul se impleteste cu vechiul cum se impleteste apa cu pamanturile si convetuieste cu el in deplina armonie de sensuri si culori. O toamna la Stockholm este o bucurie a ochiului si luminii. Americanii numesc toamna suedeza ,,sarbatoarea luminilort94 si este intr-adevar marea cu reflexele ei otelii, imensele masive de verdeata, cenusiul stancilor razlete, acoperisurile de cupru coclit ale orasului vechi, zidurile cenusii, patina monumentelor, liniile suple ale cladirilor noi cu ritmica lor de beton, sticla si aluminiu, cu tenta lor viu pastelata, cerul de o puritate calda, podurile fara numar, miile de ambarcatii, mici si mari, ce luneca in toate directiile si zborul ca o naluca alba a pescarusilor. Fiecare lucru isi are lumina lui iar culoarea lui restituie luminii reflexele. tpar Stockholmul nu este un port obisnuit, cu rada, cheiuri de acostare si oras, ci este el insusi tot un port. Vapoarele il strabat pe zeci de kilometri si bulevardele lui cele mai mari sunt de fapt cele lichide.tpar Partea vestica a orasului este numita de catre suedezi ,,orasul dintre poduritrquote trquote . Aici, pe cele trei insule Stadsholmen, Riddarholmen si Hegeandsholmen se conserva nucleul orasului, asa cum a evoluat el, pastrand atmosfera medievala in graiul mut al fiecarei pietre. Cu toate spatiile largi de apa, cu toata monumentalitatea unor edificii vechi care domina imprejurimile, partea Stockhomului circumscrisa la aceste trei insule e doar o amintire. Dar ca orice amintire scumpa ea se bucura de o grija deosebita si-l rasplateste pe vizitator cu imagini proprii, inedite.tpar Suedia este azi unica in lume si prin teatrul palatului construit in jurul anului 1760 si utilizat initial doar ca teatru regal. Astazi se joaca piese sau opere din acel veac, se canta muzica preclasica, Purcell sau Pergolese.tpar Stockholmul este unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii. Printre cele mai importante monumente putem aminti Biserica cavalerilor sec. al XIII-lea in care se afla mormintele regilor Suediei Biserica Sf. Nicolaie sec. al XIII-lea, Casa nobililor Riddarhuset, sec. al XVII. In Stockholm exista Biblioteca regala si numeroase muzee, printre care Muzeul national ,,Nordiska Mussett94 si celebrul muzeu etnografic in aer liber, Skansen situat in parcul Skansen.tpar Stockholmul reprezinta si un important centru industrial si comercial al Suediei industrie constructoare de masini, electrotehnica, santiere navale, industrie poligrafica, chimica, usoara, pielarie si alimentara. tpar Are numeroase institutii stiintifice si culturale, printre care Universitatea si alte institute de invatamant superior, Academia de Stiinte, Institutul Nobel.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs32tinsrsid9403684 tpar tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs32tinsrsid9403684 tpar tpar tpar SS...
Download