... astronomice, la care lecturile se fac pna la zecime de secunda de arcTheo 002,ild T4,Kern DKM 3teodolite propriu-zise, la care determinarile se fac pna la o secunda de arc Theo 010,ild T2,Kern DKM2 teodolitele tahimetrice la care determinarile se fac la minut de arc Theo 020, Theo 030, ild T1A, ild T16, Kern DKM 1 precum si teodolite tahimetrice de santier, la care determinarile se fac la 10 minute de arc.Clasificarea dupa gradele de libertate ale miscarii cercului orizontal gradat se face nteodolite simple, la care numai cercul alidad se poate misca n jurul axei verticaleteodolitele repetitoare, la care att cercul alidad ct si limbul au posibilitatea misca n jurul axei verticaleteodolitele reiteratoare, la care miscarea limbului n jurul axei verticale se face prin intermediul unui surub exterior, numit reiterator.I.1. Schema generala a teodolitului clasic.Figura SEQ Figura t ARABIC tr 1 1- Schema generala a teodolitului. ntregul aparat se compune din infrastructura si suprastructura. Infrastructura este cuprinsa ntre ambaza teodolitului si limb inclusiv, iar suprastructura este compusa din restul partilor componente, toate putndu-se misca n jurul axei verticale V-V.Partile componente, asa cum sunt prezentate n figura 1. sunt1 - luneta teodolitului 2 - cercul vertical 3 - axa de rotatie a lunetei 4 - furcile lunetei 5 - cercul alidad 6 - cercul gradat orizontal limbul 7 - axul teodolitului 8 - coloana tubulara a axului teodolitului 9 - ambaza teodolitului 10 - suruburi de calare 11 - placa de tensiune a ambazei 12 - placa ambazei 13 - surub de prindere surub pompa 14 - dispozitiv de prindere a firului cu plumb 15 - nivela torica a cercului orizontal 16 - nivela sferica a cercului orizontal 17 - dispozitiv de citire a cercului orizontal 18 - surub de blocare a cercului alidad 19 - surub de blocare a limbului 20 - surub de blocare a miscarii lunetei 21 - ambaza trepiedului VV - axa principala a teodolitului verticala OO - axa secundara a lunetei NN - directricea nivelei torice VsVs - axa nivelei sferice Cv - centrul de vizare al teodolitului.La vizarea unui obiect ndepartat, teodolitul are posibilitate de miscare n jurul axei principale de rotatie, V-V si posibilitate de miscare a lunetei si cercului vertical ntr-un plan vertical n jurul axei orizontale secundare O-O. Axele teodolitului.Din punct de vedere constructiv teodolitul are trei axe si anumeaxa V-V, numita si principala, care este axa de rotatie a suprastructurii aparatului. n timpul masuratorilor, aceasta trebuie sa fie verticalaaxa O-O, numita si secundara, care este axa n jurul careia se roteste luneta mpreuna cu cercul verticalaxa r-O reticul-obiectiv numita si de vizare, care este linia materializnd directia spre care se efectueaza masuratoarea.Toate cele trei axe trebuie sa se ntlneasca n acelasi punct, Cv, numit centrul de vizare al teodolitului.1.2. Parti componente ale teodolitului.Luneta topograficaLunetele instrumentelor topografice sunt constituite ca un dispozitiv optic ce serveste la vizarea, la distanta, a obiectelor numite si semnale topografice, a caror imagine obtinuta prin luneta este clara si marita, imposibil de obtinut cu ochiul liber. n afara de aceasta, luneta poate servi si la determinarea distantelor masurare pe cale optica, procedeul numindu-se determinarea stadimetrica a distantelor.Dupa modul de alcatuire, se disting lunetecu focusare exterioara, la care planul imaginii este fix iar planul reticulului este mobil. Au fost folosite la aparatele vechi, iar acum nu se mai construiesc.cu focusare interioara, la care planul imaginii este mobil iar cel al reticulului este fix.Luneta cu focusare exterioara figura 1.1 se compune din1- tub obiectiv 2 - tub ocular 3 - obiectiv 4 - ocular 5 - reticul 6 - lentila divergenta de focusare 7 - surub de focusare 8 - surub cremaliera 9 - suruburi de rectificare a firelor reticulare 10 - locul de formare al imaginii n absenta lentilei de focusare O1 - centrul optic al obiectivului O2 - centrul optic al ocularului r - centrul reticulului xx - axa geometrica a lunetei O1O2 - axa optica a lunetei a - distanta variabila ntre lentila de focusare si obiectivul fix p - distanta variabila ntre obiectiv si imagine.EMBED ord.Picture.8Figura 1.1 - Luneta topograficaSpre deosebire de luneta cu focusare exterioara, la cea cu focusare interioara, planul firelor reticulare este fix, iar claritatea imaginii se realizeaza prin deplasarea unei lentile numita de focusare. Lungimea lunetelor este variabila la cele cu focusare exterioara si constanta la cele cu focusare interioara.Pentru a nu se pierde timp cu cautarea obiectului ce se doreste a se viza, pe luneta se amplaseaza un dispozitiv, tip cui - catare sau mai nou un colimator, care odata suprapus peste obiectul vizat asigura existenta n cmpul vizual al lunetei a obiectului vizat.Axele lunetei, care trebuie sa coincida ntre...
Download