...i batrani muni ai planeteiMacin, masiv hercinic, cca 400 milioane de ani - petec de ape i pamant venic in lupta, mereu altfel, paienjeni de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare aadar ca informaiile de ordin istoric difera acelai Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in 5 brae, relatare susinuta de Eratostene din Alexandria i de greculPolybiu 272-120 I. Hr., contrazisa la inceputul mileniului al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara 7 brae, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau 6, de egipteanul Claudiu Ptolemeucca90-168 d. Hr. revenit la 7 brae de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv Gura sfanta Harile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-i aduna totui apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un bra-doua, fie vreo 5-6, cate unul ratacit i prin portul Constana... Abia in 1856 capitanul Engley Spratt intocmete o harta mai aproape de realitate adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel farurile instalate la malul marii in 1802 Sulina i 1865 Sf. Gheorghe se afla acum la 2-3km inapoia armului. I.Populaia i aezarile Populaia Deltei are un mod de viaa neschimbat de secole. Implantarea unama discreta a permis supravieuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor in jur de 22000 de locuitori, cu toate ca sporul natural este mult peste media arii7-8000. Mobilitatea teritoriala a cunoscut deplasari definitive i deplasari temporare pentru lucru, studii etc. Populaia Deltei este grupata in 15 localitai rurale i 2 orae Tulcea i Sulina. Tulcea poarta de intrare in Delta, ora cu puin sub 100 000 locuitori, construit pe locul aezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2600 de ani, menionat cu actualul nume in 1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un ora cu funcie navala, industriala i turistica.Sulina cel mai estic ora al arii, situat la gura braului Sulina, oraul romanesc cu cea mai mica altitudine 3,5 m, port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. II.Vegetaia In Delta Dunarii predomina vegetaia de mlatina stuficola, care ocupa cca. 78 din suprafaa totala. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetaia de saraturi ocupa 6 din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezena speciilor Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6 din totalul suprafeei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase - sunt inundate cea mai mare parte a anului i sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragiliszavoaiele care cresc pe grindurile mai inalte formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile cele mai inalte foarte rar inundate, formate din plop Populas canescens i P.alba la care se adauga speciile plantate plopul negru hibrid, ararul american i frasinul de Pensilvenia un tip de zavoi mai rar este ariniul predomina Alnus glutinosa care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetaia pajitilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3 din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegeaia pajitilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3 din totalul suprafeei deltei, in special pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetaia acvatica din ghioluri, bali i japse ocupa 2 din totalul deltei. Pentru vegetaia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetaia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetaia emersa este dominata de stuf Phragmites australis, papura Typha latifolia si T. angustifolia, pipirig Schoenolectus lacustris.Vegetaia tufiurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe armurile marine active se extind numai pe 1 din totalul suprafeei deltei i sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de pe campurile marine Letea i Caraorman sunt leauri de silvostepa, numite local hamace, cu stejar brumariu Quercus pedunculiflora, stejar pedunculat Q. robur, frasin Fraxinus angustifolia, plop tremurator Populus tremula, ulm Ulmus foliacea, i cu plantele agaatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta numai 0,8 din totalul suprafeei DelteiDunarii. Plaurul. Formaiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1 - 1,6m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice i sol. Iniial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor i balilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafaa apei. Vegetaia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful Phragmites australis se dezvolta aici in cele mai bune condiii, fiind mai inalt i mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa Nephrodium thelypteris, cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agaatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cre. Tot pe plaur traiesc porcul mistre, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea. Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentandelemente eurasiatice 28estice 24europene 14cosmopolite si adventiveDin punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii 26 sunt legate de mediul acvatic hidrofile, higrofile si higromezofile, restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare nuferii, cornacii, cosorul. In delta ii gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.III.Fauna Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vieuiete 98 din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezena lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentai prin 2 specii de caudate i 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritat...
Download