Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Totlu despre Chisinau

...n republica, de asemeneasscu centre urbane din Rominia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Rusia, Belarus s.a. state. Din punct de vedere administrativ este divizat in 5 sectoare Centru, Botanica, Buiucani, Riscani si Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primaria municipiului Comitetul Executiv Municipal.Conditiile naturaleStructura geologica. Orasul se afla in partea centrala a unei structuri geologice din sud-estul Europii, a carei baza este formata din placi de granit si granisuri din epoca arheica, dispusa la o adincime de cca 1150 m sub nivelul marii. Partea superioara a sectiunii geologice a acestei structuri este reprezentata de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului si neogenului. De la nord la sud orasul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe intreg teritoriul orasului, au o adincime de la 2 pina la 30 m. Pe pantele vaii riului Bic sunt terase aluviale cu o latime de pina la 1,3 m. Neinsemnate perturbari tectonice, cu amlitudinea de 3-5 m, au fost inregistrate in partea de nord-vest a orasului.Bogatiile minerale. Pe teritoriul Chisinaului si in imprejurimele lui se afla numeroase zacaminte de materiale de constructii de var, calcar, piatra bruta de constructie, argila, nisip, pietris. Sunt exploatate 5 zacaminte de piatra si de var stins la Cricova, Milestii Mici, Chisinau, Fauresti, Goian. Caramida si tigla se produc din materia prima extrasa la carierele din Bubuieci si Milestii Mici, iar nisip, pietris si prundis la Cobusca si Vadul lui Voda. Rezervele de ape subterane ale Chisinaului permit aprovizionarea partiala a municipiului cu apa potabila. Din cantitatea totala de apa folosita de chisinauieni, cca 20 la suta revin apelor subterane. In straturile acvatice sarmatice sunt si ape minerale. Apa minerala de tipul Chisinau este intrebuintata pentru tratarea maladiilor gastro intestinale .Relieful. Teritoriul municipiului si al periferiilor lui este impartit in 2 zone de vest si de sud, care tin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene inguste ale apelor si de pante de teren alunecator, de asemenea, de sectoarele de est si de nord ce se marginesc cu Cimpia Nistrului. O componenta importanta a reliefului Chisinaului il constitue valea Bicului si pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bicului, ocupa 3 terase strabatute de citeva vilcele. Zona de nord-vest si partial cea din vest sunt despartite la centru de valea ingusta a riuletului Durlesti. Nu departe de str. Grenoble isi incepe cursul un riulet ce curge prin vilceaua de la Malina Mica. Paralel se afla vilceaua Malina Mare. In partea de sud a orasului se afla vilceaua intinsa Muncesti. Partea din stinga a orasului ocupa 2 terase prima coboara spre riu cea de a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul Riscani. Panta din stinga a vaii Bicului, pe alocuri pietroase, este intretaiata de mai multe vai si vilcele, orientate mai ales de la nord spre sud.Clima Chisinaului este temperat continentala. Iarna este blinda, scurta vara e calduroasa si de lunga durata. Primele observatii meteorologice s-au facut in 1844 sistematic la Liceul Real 1886-1940, precum si la coala de Vinificatie 1885-1923. Cercetari intense ale climei au inceput in anii de dupa razboi la Statiile meteo de la Riscani 1944-1959, la Revaca din 1959, precum si la Centrul Hidrometeorologic Chisinau. Lumina solara anuala e de 2215 ore, cea mai puternica si mai indelungata fiind inregistrata in iulie 329 ore, iar cea mai mica in decembrie 54 ore vezi tabelul !1. Anual sunt 71 zile fara soare, cele mai multe 40 sunt iarna.Tabelul nr.1Depunerile atmosferice medii multianuale ,umiditatea relativa,Numarul de ore cu lumina solara.Indicatori meteoLunile anuluiAnualI II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIDepuneri atmosferice, mm26 27 27 36 48 71 60 47 33 33 38 30 110...
Download