...nt foarte multe, fie sub forma de articole speciale, mai ales locale si regionale, fie in cazul majoritatii tezelor de doctorat in geomorfologie, sau in lucrari de alt tip. Sinteze generale se gasesc in Relieful Romaniei volI 1983.In mod obisnuit sunt retinute urmatoarele tipuri de reliefuri petrografice pe roci cristaline, carstic, pe conglomerate si gresii, in argile si in marne, pe nisipuri si in loess.Relieful dezvoltat pe roci cristalineAceste roci includ di pe ce metamorfice si vulcanice vechi. Relieful corespunzator este specific masivelor cristaline din Carpati, in primul rand in Meriodionali, apoi in magurile din nordul Dealurilor de Vest, in Muntii Macinului si Dobrogea Centrala, sau in Podisul Mehedinti.Fiind vorba de roci dure, cristalizate, forma de relief principala rezultata este aceea de masiv sisau culmi netede . Masivele au aspect de cupola exemplu Poiana Ruscai, Gilau- Muntele Mare, Bihor uneori modelate in trepte. Culmile montane se desprind adesea dintr-un nod central al masivului ca cele din Meridionali, Rodna, Semenic s.a. dar pot avea forma si de obcina Obcina Mestecanis, Muntii Persani. Vaile au un profil transversal in V ascutit, cu versanti foarte inclinati dar uniformi ca panta. Ele formeaza obisnuit defilee Lapus, Jiu, Olt, Portile de Fier sau chei Morlaca- Huiedin. Un specific aparte il dau si abrupturile marginale, initial de falie, in special cele de la contactul cu reliefurile mai joase depresiuni, dealuri, podisuri.O alta caracteristica a masivelor si culmilor cristaline este aceea ca pastreaza reliefuri vechi provenite de la perioade sau etape succesive ale evolutiei, cum sunt peneplenele, umerii de eroziune, pedimentele si inselbegurile. Astfel, toate masivele cristaline din Carpati, dar mai ales cele inalte din Meridionali, Rodna sau Bihor, se remarca prin treptele lasate de mai multe suprafete de nivelare. In mod deosebit toate masivele sunt retezate pe pediplena carpatica, iar in Dobrogea Centrala si in muntii Macinului de altele si mai vechi.Masivele si culmilede peste 1800m conserva de asemenea relieful glaciar din urm si relieful periglaciar, care insa coboara mult mai jos, la circa 800m grohotisuri fosile si abrupturi, grohotisuri active in etajul alpin.Cat priveste formele minore, ele sunt legate de un proces de alterare sisau de dezagregare dirijat pe pliurile sisturilor cristaline sau de fisurile rocilor vulcanice vechi. Rezultatul este o scoarta de alterare pe locurile mai netede, grohotisuri la poala versantilor, nise nivale si chiar arena granitica si blocuri sferoidale la poala MacinuluiPeisaje aparte impun rocile cristalino-granitice din Macin si magurile cristaline din nordul Dealurilor de Vest magurele Simleului, Ticaului sau Prisaca, Faget. Pe sisturile verzi din Dobrogea Centrala se remarca o suprafata ondulata de eroziune si cupole de inselbeguri.Relieful carsticSe dezvolta in roci solubile, in primul rand pe calcare, apoi pe sare si ghips si alte roci cu continut calcaros cum sunt gresiile calcaroase si conglomerate cu ciment calcaros. Datorita spectaculozitatii formelor este foarte cautat de turisti, dar i s-a acordat si o mare atentie stiintifica. Exista chiar un Institut de Speologie, care poarta numele lui E. Racovita. Intre geografii care s-au ocupat mai mult cu relieful carstic citam pe M.Bleahu, V.Sencu, I.Ilie, Cr. Goran, I. PovaraLa noi in tara calcarele, care reprezinta roca tipic carsificabila, ocupa cam 2 din teritoriu. Nu apar insa sub forma unor unitati teritoriale mari, ci fragmentat. Datorita acestui fapt, si conditiile locale de carstificare, in special modul de circulatie al apei, sunt foarte diferite de la un loc la altul ca urmare, s-a diversificat mult si relieful carstic din Romania. Acesta este localizat cu precadere in Carpati si in unele podisuri. Cea mai mare suprefata este intalnita in Banat, peste 780 km patrati. Pentru a exemplifica varietatea acestui relief amintim ca exista peste 10.000 de pesteri care depasesc lungimea de 10m, cu peste 800 km de galerii.Sunt mai multe categorii de calcare. Cele mai raspandite si cu grosimi foarte mari sunt cele mezozoice. La acestea se adauga si calcarele cristaline, dolomitele, calcarele eocene si cele sarmatiene. Ultimele doua categorii sunt subtiri. Calcarele mezozoie, in afara de Carpati, se gasesc si in Podisul Mehedinti si Dobrogea, inclusiv la adancime in Dobrogea Sudica unde au si multe goluri Ca structura, toate sunt monocline, uneori aproape de orizontala sau verticale si mai apar usor ondulate.Ca forme mai mari de relief, calcarele constituie culmi, masive, creste si podisuri obisnuit restranse sau formeaza martori izolati de tipul clipelor.Formele de relief rezultate prin carstificare sunt cele exogene si endogene. Exogenele se remarca prin campuri de lapiezuri sisau doline, uvalii, polii, chei,etc. Golurile endogene se refera la pesteri si avene, cu sau fara concretiuni. Pesterile sunt obisnuit etajate pe 2-3 nivele care corespund unor terase din exterior. Alteori, atat pesterile cat si celelte forme se etajeaza pe nivele de carstoplene echivalente unor pesteri sau suprafete de eroziune.Cea mai mare varietate a carstului se afla in Muntii Apuseni, unde se intalneste si numarul ceal mai mare de pesteri si cea mai lunga pestera de la noi- Pestera Vantului, 32 km. Se citeaza, in paralel, si pestera Izvorul Tausoarelor , din sudul Rodnei, cu cea mai mare diferenta de nivel, 350m. Tot in Apuseni exista si cinci ghetari de pestera in Retezat se mai afla avenul cu gheata din Albele. Pesterile sunt inactive, semiactive sau active cand pe patul lor curge apa sau stagneaza.In lucrarea Relieful Romaniei au fost deosebite patru tipuri de peisaje carsticeculmi calcaroase alpine, situate la peste 1700 si dominate de relief glaciar si periglaciar masive si podisuri medii 600-1700 m, cu cel mai dezvoltat carst actual si mostenit uneori din mezozoic, cu multe pesteri platouri calcaroase joase sub 600m si peisajul dobrogean carst fosil si la zi pe roci mezozoice si carst pe calcare sarmatiene acoperit cu loess.T.Orghidan 1984 separa trei tipuri principale de carst de creasta, in general la peste 1700m, pe calcare ramase suspendate pe alte roci sau pe calcare cristaline, ca in Fagaras, Buila- Vanturarita Muntii Capatanii, Creasta Retezat, Trascau, Hasmas domina dezagregarea dar apar si forme de dizolvare, inclusiv pesteri ca cele din Fagaras, la 2400 m cele mai inalte din Romania. In Retezat sunt si avenuri dintre cele mai verticale Stana Tomii, de 114m si Albelele cu gheata.de platou, cu cele mai tipice forme carstice, caci mentin apa, care circula lent se formeaza pesteri lungi, intortochiate prezinta mai multe etaje de carstificare, iar acolo unde intre calcare se intercaleaza si roci impermeabile deranajul se complica foarte mult sunt specifice si captari carstice. La poala abrupturilor apar izvoare carstice, chiar izbucuri. Se da ca tipic carstul din Padurea Craiului, studiat de Th. Rusu 1988, sau din Banat V. Sencu unde exista alternante ...
Download