...eterminat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima.Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor.Unele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii, in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri, de mare viteza. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient.Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei.In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni Thomas Telford si John McAdam. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. Pe langa constructia unor drumuri, McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat.Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie, dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert, nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie.In legatura cu proiectarea autostrazilor, odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. Unde este posibil, autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor, suprafetele agricole fertile, regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. Deobicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita, iar planurile numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile, drumurile care intra si ies de pe autostrada, podurile, pasajele inferioare si alte structuri. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila.Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea o sosea sau o cale ferata, precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe podul grinda, podul bolta si podul suspendat, dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile.Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon, Anglia este un pod rabatabil din dale de granit, asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200. Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri. Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele . Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri. Cablurile de turnuri sustin puntea. Pont Valentre Cahors, din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri. Constructia sa a durat 50 ani intre anii 1305-1355. Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire, Anglia a fost primul mare pod de fier din lume. Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779. In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel, podul Sydney Harbour, el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48,8m, el a fost modelat pe Hell Gate din Ne York care a fost primul pod bolta continua adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei.In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest, Franta. Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie.Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate.Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele, fiecare lung de 518m.In anul 1855 John A. Roebling a construit podul suspendat Niagara.Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber, care are o deschidere de 1410m. El este sustinut pe doua cabluri, fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t. Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume.Tipurile de transporturi rutiere, spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de s...
Download