...orul le numeste ma-guri, culmi prelungi ca niste muntisori, numite muscele, precum si por-tiuni mai joase, depresiuni. Altitudinea redusa si relieful mai scund din cuprinsul depresiunilor, creeaza Subcarpatilor aspecte de inrudire cu zo-nele deluroase, pe cand inaltimile ce separa depresiunile, amintesc de munti. Iata pentru ce Subcarpatii sunt considerati ca fac tranzitia dintre munti si dealuri. Multe dintre depresiunile subcarpatice fiind in vremurile geologice golfuri ale marilor care se intindeau in exterior, cuprind sare, petrol, lig-nit etc., adica depuneri ,,de laguna . Din codrii de fag si de stajar, careacopereau in trecut Subcarpatii, au mai ramas doar padurile izolate, de-oarece populatia s-a intins din departate timpuri cu ogoarele si cu livezile de pomi fructiferi, ori numai cu fanetele, pe locul padurii. Forme tipice prezinta Subcarpatii numai in partea de est si sud a ar-cului carpatic. In partea apuseana nu exista o zona subcarpatica, Campia de Vest patrunzand printre munti sub forma depresiunilor-golfuri. Falie-rea acestei margini a muntilor si caderea in trepte a fundamentului mon-tan sub nivelul Campiei de Vest, s-a opus individualizarii unor noi cutari,care de fapt caracterizeaza Subcarpatii. In interiorul arcului carpatic, tre-cerea de la munti la Podisul Transilvaniei se face printr-un sir de depresi-uni si inaltimi asemanatoare in unele privinte cu Subcarpatii, dar in cea mai mare parte prin simple depresiuni de contact intre munti si dealuri. Aceste depresiuni vor fi tratate in legatura cu Podisul Transilvaniei. Subcarpatii incep de la valea Moldovei, fac ocol Carpatilor Orien-tali si Meridionali si se termina la valea Motrului. Mai la nord de valeaMoldovei, legatura dintre munti si podis se face aproape brusc, lipsindo zona subcarpatica propriu-zisa. Doar mica depresiune de la Cacica, cu aparitia sarii din cuprinsul ei, prezinta unele caractere apropiate de cele subcarpatice. Dincolo de valea Motrului in Oltenia, de sub munte, apare o structura diferita, cu prelungirea formatiunilor vechi cristaline PodisulMehedinti, care prezinta, de asemenea, o delimitare precisa ariei subcar-patice. Catre munte, limita Subcarpatilor, este in general, usor de urmarit,deoarece muntele prezinta spre exterior povarnisuri destul de accentuatepe linia oraselor Piatra-Neamt, Moinesti, Targu Ocna etc.. Numai in por-tiunea cuprinsa intre Slanicul Buzaului si Dambovita, limita dintre munti si Subcarpati este mai anevoie de urmarit, deoarece cativa pinteni de munte patrund piezis in zona subcarpatica. Spre Podisul Moldovei, limita Sucarpatilor este indicata aproximativ de valea Moldovei si in continuare de valea Siretului. Spre Campia Ro-mana limita este, de asemenea clara, fiind formata dintr-un povarnis ac-centuat, la poalele caruia se insira orasele Buzau, Ploiesti, Targoviste precum si o neintrerupta girlanda de sate. Dincolo de Dambovita insa, zona subcarpatica este strans legata de Podisul Getic, astfel ca nu se poate trage intre ele decat o limita conventionala pe la Curtea de Arges, Babeni-Bistrita, Targu Carbunesti, Baia de Arama. Unii geografi considera la un loc Subcarpatii Getici si Podisul Getic ca formand un mare piemont. binand seama de diferentierile aratate si de aspectele reliefului, dindiferite parti ale zonei subcarpatice, aceasta se desparte in trei sectoare, sianume 1 Subcarpatii Moldovei, intre valea Moldovei si inaltimile de lasud de valea Trotusului 2 Subcarpatii Curburii, intre aceasta limita si valea Dambovitei si 3 Sucarpatii Getici, intre Dambovita si Motru. Subcarpatii Moldovei ajung pana la 30 km latime si se caracterizea-za printr-un sir de depresiuni mari, inchise spre exterior prin culmi margi-nale. De la nord spre sud, principalele depresiuni sunt Neamt, Cracau siTazlau-Casin. Depresiunea Neamtului, strabatuta de valea Neamtului sau Ozaneisi inchisa spre N-E de Culmea Plesului 911 m, e...
Download