...nta o parte dintr-o tntinsa placa litosferica ce cuprinde ii o mare parte din Asia care s-a format tn mai multe momente principale. EuropaaiezareEuropa este un continent natal deoarece att noi ct ii stramoiii noitri suntem de origine europeana. Europa este formata din sari, insule, oceane, ape, etc. Astfel suprafasa planetei noastre totalizeaza 510 mil. Km2 din care 361 mil. Km2 71 sunt constituite din mari ii oceane, care tmpreuna alcatuiesc oceanul planetar, iar restul 149 mil Km2 29 le reprezinta uscaturile continente ii insule. Continetele mai mari sunt desparsite de oceane, atunci tnsa cnd sunt mai apropiate de ele, separarea este facuta ii de mari. Marea Mediterana, Marea Roiie, ambele delimitnd Europa, Africa ii Asia sau Marea Antilelor Caraibelor, intercalate tntre cele doua Americi. Insulele sunt mici ca intindere, pna la 2 mil. Km2 Groenlanda. Cele mai multe arhipelaguri se gasesc tn vecinatatea continetelor de care au fost separate prin procese tectonice ce au afectat scoarsa terestra sau prin transgresiunea apelor marine. Ele se numesc insule continentale Arhipelagul Japonez, Filipine, Indonezia. Altele sunt tmpraitiate tn largul oceanelor, departe de uscaturile limitrofe avnd fie o origine vulcanica, fie o origine caraligena.Acestea poarta numele de insule oceanice deoarece sunt pulverizate tn largul Oceanului Pacific, sau tn Oceanul Indian. Att continentele ct ii insulele sunt in tntregime tncorporate tn componensa reselei de state sau de teritorii neautonome. Oceanul ii marile tnsa se ataieaza ca parsi ale statelor numai tn zona continua - uscaturilor tn spasiul marii teritoriale. Restul suprefeselor marine ies de sub suveranitatea acestora constituind marea libera, domanii de imense resurse ii care trebuie sa beneficieze toate sarile ii prin intermediul careia se stabilesc legaturile maritime pe tntreaga noastra planeta. nsa Europa are ii teritorii. Astefel un teritoriu de stat prezinta cteva trasaturi care sunt proprii dar totodata foarte variabile de la o sara la alta. Acestea sunt urmatoarele limitate ca intindere prin granisa. Conturul tl determina o anumita configurasie, ocupa o pozisie buna determinata pe harta politica a lumii, prezinta o structura fizico-geografica diferensiata care rezulta din tmbinarea deosebita a elemantelor peisajului natural relief, clima.Cele mai mari state din Europa sunt U.R.S.S. 22.402.200Km2, ii cel mai mic Vatican 0.44Km2. Alte state mari cuprind parsi tntinse dintr-un continent, tii justifica denumirea de subcontinent cum este S.U.A., Republica Chineza, Brazilia sau de continent insular cum este Australia. ntinderea spasiala a teritoriului de stat este delimitata spre exterior de granise. Unele granise au ramas neschimabte de multa vreme ca de exemplu acea din M-sii Pirinei tntre Fransa ii Spania. Astfel de granise au fost numite tn geopolitica burgheza granise moarte, tn opozisie cu granisele vii supuse adesea modificarilor cum au fost acelea care desparseau statele Europei Centrale. Au aparut ii acum granise zonale sub forma unor state tampon care delimitau sferele de influensa ale sarilor imperialiste, sau zone neutre, care desparseau un teritoriu colonial de cel al sarii tn interiorul caruia era enclavat. Rolul unui stat tampon l-a jucat Afganistanul ale carei granise au fost fixate prin tratatul Anglo-rus din 1907. Acelaii rol l-a avut ii Siamul care devenise stat tampon tntre Indochina engleza ii Indochina franceza.Frontierele sale au fost fixate prin acordul Anglo-Francez din 1904.Gibraltar-ul a fost separat de Spania printr-o zana neutra. Canalul Panama a fost delimitat de o parte ii de alta de o zona care reprezinta o parte integranta a statului Panama. n mod obiinuit, frontierele se clasifica tn naturale, formate de munsi, cursuri de apa, locuri mari sau convensionale. Frontierele continentale pot fi stabilite astfel n lungul mun-silor sau al celui mai jos sau mai tnalt munte pe linia cumpenii de apa. ntre Chile ii Argentina au avut loc tnca din secolul trecut dispute privitoare la stabilirea granisei de-a lungul munsilor Anzi din cauza rurilor ce se scurg spre oceanul pacific ii care au o mai mare putere de eroziune, depaiind cumpana de ape tn defavoarea Argentinei. n lungul apelor curgatoare, curmnd firul apei sau linia talvegului care uneite punctele cale mai adnci ale albiei. Lacurile pot constitui o granisa ElvesiaLacul Geneva de-a lungul unor meridiane sau paralele frontiere astronomice. Frontierele maritime se stabilesc unilateral de statul respectiv tn limitele apelor sale teritoriale. Proporsie lungimii granisei maritime a unui stat fasa de cele continetale este redata prin indicele de maritiunitasi care se calculeaza tmparsind lungimea sarmului la totalul granisei de uscat, date tn kilometri. Chile tii extinde teritoriul de la nord la sud pe mai bine de 4.000 de Km. ii o lasime de numai 100-200 Km. tntre sarmul Pacificului ii centura muntoasa a Anzilor. Pe aceasta imensa lungime exista game de clima.Pozisia geografica a unui stat se tnscrie aiadar ca o coordo-nata de majora tnsemnatate tn viasa acestuia.EuropalimiteLimitele Europei sunt foarte uior de urmarit spre nord ii vest dar tn sud ii est ii mai ales tntre aceste doua puncte cardinale se urmaresc mai greu. n est Munsii Urali despart convensional Europa de Asia. n sudest, tn continuarea munsilor, limita este considerata rul Ural, Marea Caspica ii Munsii Caucaz, tn continuare Marea Neagra ii Marea Egee. Primul nucleu platforma est europeana. n nordlansul muntos numit sistem Caledonian. n centru ii tn estsistemul Hercinic ii tn sudsistemul Alpin. Cele patru etape suntEuropa StravecheEuropa AlpinaEuropa CaledonianaEuropa Hercinica.Ultimul eveniment important tn evolusia continentului l-a reprezentat racirea climei, ii acoperirea parsii sale nordice cu ghesare ce s-a produs tn cuaternar ii se numeite glaciasiune.Europa are mai multe tipuri de relief. Relief litoral, relief fluvial, relief carstic, relief vulcanic, relief glaciar ii relief structu-ral.Relieful major al Europei cuprinde trei trepte principale munsii, dealuri, cmpii, fiecare cu mai multe unitasii ii subunitasii. Munsii pot fi mai tnalsii Alpi, Caucaz sau ma joii Ural, Scandinavici. Exista munsii foarte vechi pe structuri hercinice ii alpine. Structurile hercinice din centru Europei au podiiuri ii munsi joii Masivul Central Francez.Cmpiile formate prin acumularea unor materiale trensportate de ghesari care au existat tn nordul Europei cmpii de acumulare glaciara Ex Cmpia N. EuropeanaCmpii umplute cu materiale depuse de ruri denumite cmpii de acumulare fluviala Cmpia Romna.Podiiurile sunt caracteristice structurilor hercinice ii alpine, sunt intercalate cu munsii joii ii podiiuri cu structuri vechi cu altitudini reduse.EuropaintroducereComponensa teritoriului de stat constitue o alta trasatura distinctiva tntre sari Unele state au componensa teritoriului formata numai dintr-un singur nucleu Romnia, Elvesia, Austria, R.S. Cehoslovaca. n geografia politica astfel de state se numesc mo...
Download