...ind LemanGeneva 522km2, la granita cu Elvetia, Bourget si daAnnecy. Peste din teritorii este acoperit de paduri temperate stejar, fag, conifere in insula Corsica muntoasa alt. max. 2 710m dominant este maquisul mediteranean. Exista 4 P.N. in Alpi si Pirinei si numeroase rezervatii ce protejeaza elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika japonez, capra neagra s.a.Populatia57 206 000 loc. 1 80127 350 000 1 901 38 960 000 1 921 39 210 000 1 960 45 680 000, natalitate 13,3o, mortalitate o pop. urbana 74 . Aglomeratii urbane principale mii loc. Lyon 1 262, Marseille Marsila 1 087, Lille 950, Bordeaux 685, Toulouse 608, Nantes 491, Nice 475, Toulon 438, Grenoble 400, Strasbourg 388, Rouen 380. Francezi 3,6 mil. Imigranti 6,3 din populatia tarii, intre care 22 portughezi, 20 algerieni, 14 spanioli, 13 italieni, 8 marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi, malieni 1990. Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in reg. pariziana 890 loc.km2, 2 din suprafata Frantei, 19 din populatia tarii, in reg. Nord-Pas de Calais 320 loc.Km2, Marseille-Nice 290 loc.Km2, Lyon-St. Etienne 280 loc.km2, in Alsacia 196 loc.km2. Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comt 50-70 loc.km2, in Champagne-Ardenne 52 loc.km2, in reg. Limousin 43 loc.km2, in insula Corsica 30 loc.km2. Culte catolicism 90, protestantism, islamism iudaism. IstoriaTeritoriul Frantei populat in antichitate de triburi celtice gali, este cucerit de Caesar 59-51 i.Hr. si transformat in provincie romana. Francii popor germanic stabilit in sec. 5 in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in sec. urmatoare pop. francez. Bazele regatului Franc sunt puse de Clovis 481-511 din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare 768-814, cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carollingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului la Roma in anul 800. Tratatul de la Verdun 843 consacra dezmembrarea Imp. Caroligian, a carui parte occidentala formeaza viitoarea Franta. In sec. 12-14, in timpul domniilor lui Pilip ll August si Pilip lV cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul intariri autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei 1337-1453, avantul national Jeanne dArc permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al Xl 1461-1483 reprima opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc l 1515-1547 inaugureaza epoca absolutismului. Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec. 16 declanseaza pustiitoarele razboaie religioase 1562-1598 incheiate de Henric al lV, intemeietorul dinastiei de Bourbon 1589-1830 prin edictul de toleranta de la Nantes 1598. Domnia lui Ludovic al XlV 1643-1715 marcheaza apogeul absolutismului francez statul sunt eu, Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XlV si Ludovic al XV 1715-1774 accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris 10.2.1763 a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor. Revolutia franceza 14.7.1793- cucerirea Bastiliei culmineaza cu proclamarea la 22.9.1792 a primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVl 21.1.1793 si cu dictatura iacobina 1793-1794. Razboaiele de aparare a Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturat de revolutia din iulie 1830, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Philip 1830-1848. In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a ll-a Republica 1848-1852, apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon nepot al lui Napoleon l , care se proclama sub numele de Napoleon lll imparat al Frantei 1852-1870. Infrangerea in razboiul cu Prusia 1870-1871 are ca urmare proclamarea la 4.9.1870 a celei dea lll-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris mart.- mai 1871. Pacea de la Frankfurt pe Main 10.5.1871 consacra pierderea Alsaciei si Lorenei. Cucerirea Algeriei 1830-1847 este urmata in a doua jumatate a sec. 19 de constituirea celui de-al doilea mare imp. colonial al lumii Africa septentrionala, ecuatoriala, occidentala, Indochina, Oceania, etc.. Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Tripei Aliante 1904 care in primul razboi mondial 1914-1918 obtine victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin Pacea de la Versailles 1919 Alsacia si Lorena sunt retrocedate de Germania. Politica revansarda a Germaniei naziste are ca urmare declaratia de razboi a Frantei la 3.9.1939, urmata de invadarea teritorului francez si semnarea de catre, maresalul P.Ptain, a actului de capitulare la 22.6.1940. Gen Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940 la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia 6.6.1944 si insurectia victorioasa a Parisului 19-25.8.1944 permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de gen. De Gaulle. Constitutia din octombrie 1946 praclama cea de-a lV Republica, si transforma imp. colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina 1945-1954 si Algeria 1954-1962 adancesc criza celei de-a lV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu gen. de Gaulle care proclama la 4.10 1958 cea de-a V-a Republica, cu atributii sporite pentru seful statului.StatulRepublica prezidentiala, potrivit constitutiei de la 6.10.1958. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de Parlament, compus din Senat si Adunarea Nationala, iar cea executiva de presedinte si de Consiliul de Ministri, numit de presedinte in urma alegerilor legislative. Partide politice 22 de formatii printre care Adunarea pentru Republica , Uniunea pentru Democratia Franceza , Partidul Socialist Francez, Miscarea Radicalilor de Stanga, Partidul Socialist Unificat , Partidul Comunist Francez, Partidul Ecologist.EconomiaSituata in primele 5 puteri ale economiei mondiale Franta cu o puternica industrie miniera mai ales datorita carbunilor si minereurilor de fier, Franta apeleaza in prezent mai ales la materii prime din import. Ca alternativa la epuizarea zacamintelor de combustibili minerali fosili, Franta si-a dezvoltat o puternica atomoenergie. Industria prelucratoare este foarte diversificata, fabricand aproape intreaga gama a produselor din domeniu. Se remarca insa, indeosebi prin productia de avioane Toulouse, Bordeaux, Marsilla, autoturisme Paris si imprejurimile, nave maritime Le Havre, Marsille, chimie si petrochimie marile porturi, textile Lyon, Lille,produse alimentare vinuri, zahar si produse zaharoase, lactate, etc.. Sunt inca bine reprezentate siderurgia fonta si ot...
Download