...cic pana la inceputul cuaternarului. Catena carpatica s-a definitivat in timpul Erei Neozoice, in urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. S-au inaltat in bloc, cu cca 1000 m, la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului.Aceasta grupa contine urmatoarele unitati fizico-geografice Muntii Bucegi Vf.Omu, 2505 m, Muntii Leaota Vf. Leaota, 2133 m, Muntii Piatra CraiuluiVf. Omu, 2238 m, Magura Codlei zonele depresionare Culoarul Rucar-Brancu Pasul Giuvala-1240 m, situat intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi-Leaota, Culoarul PrahoveiValea Prahovei.ClimaClima este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6C, cu precipitatii abundente de 800-1200 mm si chiar peste, la mari altitudini, cu vanturi puternice. Climatul alpin apare indeosebi in Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2C, precipitatii cu valori foarte mici si varfuri extrem de puternice.Altitudinea, masivitatea, configuratia vailor si a interfluviilor, ca si pozitia in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali explica particularitatile climatice, si implicit, reflexul lor in peisajul Masivului Bucegi. Un prim aspect este legat de etajarea climatica.Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile Prahova, Ialomita, Dambovita si Barsa lacuri- acumulari antropice amenajate pe cursul IalomiteiScropoasa si Dambovitei. Flora si faunaLa altitudini de peste 2400m, covorul vegetal este discontinuu, alcatuit din plante oligoterme, formand pernite ochiul gainii, clopotei alpini, la care se adauga salcii pitice si argintica. Caracteristica este graminea pitica. Pe suprafete mici, pe Varful Omu, sub Varful Bucura si pe platoul Costilei se dezvolta asociatia de coarna, intre 2300-2500m. Pe podul Bucegilor predomina pajistile de teposica si de parusca, alaturi de care apare frecvent agrostis rupestris.Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana .Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza, la altitudini mai mici, fagul.Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana .Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza, la altitudini mai mici, fagul.Pe branele din Bucegi vegeteaza specii endemice si raritati floristice. Circulatia descendenta puternica a maselor de aer creeaza doboraturi nu numai la limita superioara a padurii, ci si in cadrul acesteia, ceea ce a contribuit, in astfel de conditii, la distrugerea padurii pe muntii Cocora si Laptici.Rezervatii rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si flora Bucegi. Turism Valea Prahovei, abruptul Bucegilor, Babele, Sfinxul, carstul de pe Valea Ialomitei Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor, Tatarului, Zanoagei, Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dambovicioarei, statiunile climaterice Sinaia, Poiana Tapului, Busteni si Predeal.Leagan al drumetiei si alpinismului, Bucegii se prezinta ca un bloc stancos compact, inalt varful Omu-2505 m, marginit de abrupturi. Bucegii domina de la mare inaltime Valea Prahovei cu statiunile sale vestite Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Predeal, de unde incep si cele mai lesnicioase cai de patrundere spre munte sosele, telecabina, teleferic, poteci etc.. In zona montana se afla numeroase cabane turistice si hoteluri care functioneaza permanenet. Reteaua hidrografica Resursele de apa ale masivului Bucegi confirma influenta pe care o are etajarea bioclimatica, structura si litologia. Izvoarele de altitudine, de la baza grohotisurilor, din circurile glaciare, sunt afectate 5-6 luni pe an de inghet, ceea ce explica si prezenta vailor intermitente care alcatuiesc obarsiile Ialomitei, Izvorului Dorului, Malaesti, Tiganesti etc. Prahova primeste din Bucegi o serie de afluenti care au un regim de torentialitate accentuat de infiltratiile din conglomerate si de drenajul carstic de adancime.Principalele artere hidrografice sunt Ialomita, Prahova ce detine cea mai mare suprafata din Bucegi, Rasnova si afluentii sai, precum si alte surse de apa mai mici. Periferia masivului este marcata de izvoare, ceea ce explica continua lor adancire a vailor si cresterea sensibila a debitelor. Resursele de apa ale Bucegilor sunt totusi mari, avand in vedere faptul ca precipitatiile se inscriu intre 900-1100mman, iar zapezile sunt abundente5-6 luni pe an.Cuvetele lacustre din Bucegi sunt legate de prezenta ghetarilor cuaternari. Ele sunt localizate in circuri Tiganesti sau pe morena frontala a Ialomitei. Substratul litologic permeabil le imprima un caracter temporar. In masa calcarelor din Pestera Ialomitei apar acumulari acvatice sezoniere cu o evolutie foarte rapida.II. GRUPA FAGARASILOR INCLUDEPICTURE http.munti2002.romuntiisrommuntiisfagarasIMAGESCre
asta-Doamnei.jpg t MERGEFORMATINET Este marginita la est de Valea Dambovitei, la vest de Valea Oltului, la nord de Depresiunea colinara a Transilvaniei, iar la sud Subcarpatii Getici. Este cea mai inalta grupa montana din Carpatii Meridionali, avand, pe langa cele 2 varfuri Moldoveanu si Negoiu de 2544 m respectiv 2535 m, mai multe inaltimi de peste 2500 m. Din aceasta grupa fac parte m-tii Fagaras in nord, si o serie de culmi mai joase, situate in sud dintre care, m-tii Iezer sunt cei mai inlati si masivi. Muntii Fagaras au o creasta centrala, orientata est-vest, unde inaltimile se mentin la peste 2000 m, accesul este foarte dificil si relieful foarte accidentat.Creasta muntilor Fagaras si zona inalta a Muntilor Iezer au un relief glaciar foarte dezvoltat. Intre muntii Fagaras, Cozia si Lotrului, pe Valea Oltului, se afla depresiunea Lovistei.Din M-tii Fagaras izvorasc Argesul si Dambovita, precum si o multime de rauri scurte ce trec prin Depresiunea Fagarasului si se varsa in Olt. Tot aici mai intalnim cativa afluenti ai Argesului lacurlei glaciare Podragu Mare, Balea, Iezer. In sens geografic larg, prin Masivul Fagarasului se intelege intregul complex muntos din Carpatii Meridionali cuprins intre raurile Olt, la vest, si Barsa Grosetului si Dambovita, la est. In cadrul acestui spatiu, se disting doua siruri de munti aproape paralele, unul nordic, al Muntilor Fagarasului, si unul sudic...
Download