...ra in raioanele Vrancea i Focani. Incepand cu ultima imparire administrativ-teritoriala din anul 1968, judeul Vrancea, suprapus raioanelor Vrancea i Focani, cuprinde aproape in intregime judeul Putna i aproximativ 13 din judeul Ramnicu Sarat, considerate in limitele anului 1938.Sapaturile efectuate in imprejurimile satului Birseti au scos la iveala urmele unei aezari preistorice, care dateaza din paleoliticul superior .In neolitic se identifica aezari omeneti permanente, din ce in ce mai numeroase, caracterizate printr-o cultura materiala cu caracter agricol primitiv. Intre acestea mai frecvent intalnite sunt culturile Cri la Boneti - Cirligele, Boian la Minastioara - Fitioneti i Cucuteni la Topeti - Birseti i Boneti - Cirligele .In epoca bronzului, aezarile omeneti, caracterizate prin imbinarea celor doua ramuri ale economiei locale agricultura primitiva cu plugul i pastoritul sunt destul de numeroase. Sapaturile de la Birseti, Boneti, Cindeti, Minastioara, ifeti au dat posibilitatea cunoaterii extensiunii purtatorilor culturii Monteoru in aceasta parte. Sapaturile din cimitirul tumular de la Birseti, de la Odobeti, Dumbraveni, Padureni etc., au aratat importana obiectelor gasite, pentru cunoaterea primei epoci a fierului i influena culturii scitice asupra culturii locale din Moldova.In secolul al XV-lea, meniunile documentare atesta, prin coninutul lor, unele specializari viticole Spariei, Igeti, oldeti etc., intariri cu imunitai unor dregatori ai scaunului domnesc pentru dreapta credina Batineti, Caliman, indrilari, Andreia, Volocani.In secolul al XVI-lea, dezvoltarea culturii plantelor via de vie, pomi fructiferi, cereale etc. i a creterii animalelor in special ovine i porcine a dus la cretere corespunzatoare a aezarilor omeneti. Dupa coninutul documentelor, aezarile menionate in secolul al XVI-lea se pot incadra, in ca mai mare parte, in categoria daniilor facute de domnitor slujitorilor sai pentru serviciile aduse domniei Timboieti, Urecheti etc..Depresiunile subcarpatice Soveja, Vrancea, Neculele, prin extensiunea paunilor i faneelor naturale au constituit intai puncte de popas i apoi de stabilire definitiva, fie prin casatorii, fie prin cumparaturi a mocanilor de peste munte, care treceau cu oile la camp pentru iernat. In acelai timp, depresiunile subcarpatice au constituit locuri de mai mare sigurana pentru locuitorii fugii din alte pari, din cauza persecuiilor i a impozitelor fiscale excesive. Citam in acest caz prima emigraie, din anul 1620, a locuitorilor din satele Dragoslavele i Rucarul Muscelului, care au parasit satele respective i s-au fixat pe valea uiei, intemeind localitatea Soveja, respectiv localitatea Dragosloveni din bazinul Ramnei. In aceeai categorie menionam i localitatea Chiojdeni, ai caror fondatori se pare ca au venit de prin parile Buzaului, de la Chiojdeanca i Vilcani, cu locuitori care au emigrat din Valea Slanicului, de la Lopatari, stabilindu-se pe moia Narujenilor.FOCANI. Aezare veche pe unde trecea catre sfaritul secolului al XV-lea drumul care facea legatura cu arile romane drumul lui Rotopan punct principal de grania pana la 1859, este amintita intaia oara in 1572, intr-o cronica munteneasca ce vorbete despre inscaunarea lui Petru chiopu in Moldova.Incepand cu secolul al XVI-lea, oraul Focani ramane permanent capitala inutului Putna, cunoscand o dezvoltare lenta. Cand problema Unirii celor doua Principate a inceput sa fie tot mai agitata, Focanii au devenit, dupa Iai, oraul cel mai framantat din Moldova de ideile politice ale timpului.Ideea Unirii era aici evidenta, cu atat mai mult cu cat oraul era imparit in Focanii Moldoveni i Focanii Munteni, desparii doar printr-un firicel de apa.In alegerile consecutive din iulie 1857 i septembrie 1857, au fost alei pentru divanul ad-hoc, pe langa reprezentanii boierimii, doi membri ai populaiei oraeneti i Mo Ion Roata ca deputat al aranimii.In Focani i-a petrecut o mare parte din viaa i activitatea sa poetul Grigore Alexandrescu, s-au afirmat ca scriitori Duiliu Zamfirescu, C. Mironescu, Hortensia Papadat Bengescu i geograful Simion Mehedini.ODOBETI . Odobetii au fost in vechime un sat, satul lui Odoba, aezare de podgorie veche, devenit inca de la 1600 una din cele mai importante ale Moldovei. La 1716, Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei consemna podgoria Odobetilor ca a treia din Moldova, dupa Cotnari i Hui.De semnalat, la marginea Odobetilor, existena Cetauiei, locul unde a fost cetatea Craciuna, cucerita in 1482 de tefan cel Mare, cetate care a avut un rol important in razboaiele acestuia cu Radu cel Frumos al Munteniei.ADJUD. Este atestat documentar in 1433, intr-o convenie comerciala intre domnul Moldovei Ilia, i saii din Transilvania, fiind amintit mai tarziu in 1460 ca aezamant comercial al lui tefan cel Mare. In secolul al XVIII-lea cunoate un declin accentuat datorita revarsarii continue a Siretului.MRETI . Oraul Maraeti, despre a carui existena ne relateaza documentul din 4 aprilie 1641, se dezvolta ca un important nod de cai de comunicaie intre Moldova i Muntenia, pastrandu-i in acelai timp un pronunat caracter agricol.Situat la incruciarea drumurilor ce vin de la Iai, Galai, Bucureti, Suceava, oraul Maraeti a constituit in anul 1789 locul de desfaurare a luptelor dintre rui i austrieci, de o parte, i turci pe de alta parte. In urma acestor lupte, Maraetii au ars i o data cu ei au ars din temelie i o serie de sate din imprejurimi, ca Mirceti, Jorati, Vacareti etc., unele din acestea nemaiputand fi refacute niciodata de exemplu Vacareti. Recladit, continua sa se dezvolte in direcia agricola, comerciala i transporturi. Poziia sa geografica, de raspantie, il situeaza din nou in calea framantarilor politice i sociale, devenind, in anul 1917, punctul crucial in lupta poporului roman pentru apararea fiinei sale naionale i pentru eliberarea patriei impotriva cotropitorilor.PANCIU apare ca targ in secolul al XIX-lea, fiind infiinat de manastirea Adam, pe a carei moie se afla, obligaiile locuitorilor catre manastire fiind stabilite in hrisovul domnesc din 1823, i intra in marele trafic comercial o data cu construirea, in 1902, a caii ferate Maraeti - Panciu. Targul Panciu devine acum locul de principal de colectare i distribuire a produselor marii podgorii, fiind intrerupt brusc din avantul sau economic de mersul operaiunilor primului razboi mondial cand, in 1917, linia frontului a fost stabilita pe valea uiei. Distrus prin bombardament de catre germani, targul Panciu se reface destul de greu, dar dezvoltarea sa este stopata, la 10 noiembrie 1940, de cutremurul ce a produs numeroase victime omeneti i pagube materiale.1.2. DEZVOLTAREA ECONOMICJudeul Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atat din punct de vedere al altitudinii i a formei de relief, cat i ca origine i varste geologice.In conformitate cu istoria lui geologica, teritoriul judeului Vrancea este de origine sedimentara, intrucat suprafaa sa corespunde cu ariile bazinelor sedimentare ce s-au succedat in t...
Download