...Cunoscuta de localnici cu mult timp inainte,pestera a constituit permanent o egnima si un loc de temut,pe motivul ca,intimpul ploilor sau topirii zapezilor,pe gura ei iesea un puternic suvoi de apa.Teama incepe sa dispara dupa anul 1875, cand un curajos locuitor din Moutathal, Alois Ulrich, se aventureaza si patrunde pentru prima oara in pesteri, satisfacandu-si curiozitatea l-au urmat, apoi probabil si altii.In anul 1888 cavitatea era deja cunoscuta, iar din anul 1899 incepe explorarea ei, care continua si azi. Prima etapa are ca protagonisti pe speologii P. Egli, A. idmer si Beeller, care intocmesc, in 1902, primul plan al pesterii, pe o lungime de 3,6 km. In anul 1904, P. Egli isi sustine doctoratul cu o lucrare despre Hlloch aceasta fiind prima teza de doctoratdin lume cu subiect speologic.Oamenii de stiinte de peste hotare incep sa fie atrasi de lucrarile prezentate si E. A. Martel, cel mai mare speolog al vremii, viziteaza pestera, iar hidrogeologul belgian Rahir face prima colorare fluoresceina. Inca din aceasta perioada incepe amenajarea pesterii ca obiectiv turistic, continundu-se, in acelasi timp, si explorarile, astfel incat in anul 1913 Gaura Iadului era cunoscuta pe o lungime de 6 km.Izbucnirea primului razboi mondial a avut urmari nefaste si asupra Hlloch-lui, deoarece activitatea se intrerupe 35 ani. Poate ca ar fi ramas si astazi o pestera cvasinecunoscuta,E.A.Martel,dupa vizita facuta,n-ar fi notat in jurnalul sau ca in 1906 echipa condusa de idmer facuse noi descoperiri pe care nu le cartase.Aceasta notita a determinat Societatea Elvetiana de Speologie sa reia explorarile 1948.Se remarca,printre altii,O Granges,H Nunlist si AGrobet,dar figura reprezentativa devine Alfred Bogli,geograf de talie mondiala.A Bogli se dedica speologiei,constient de faptul capestera constitue un mijloc excelent pentru explicarea unor probleme geografice, geologice etc.O etapa importanta o reprezinta perioada 1949-1952 cand in urma reluarii explorarilor si cercetarilor,pestera atinge 25,0 km,intrand astfel in randul marilor cavitati de pe glob. O atentie deosebita a fost acordata ridicarilor topografice,executate sub conducerea lui H Nunlist,si cercetarilor referitoare la coroziune si eroziune, facute de A.Bogli. Prima etapa a marilor descoperiri,incadrata intre anii 1952-1958,incepe cu un fapt senzational care timp de noua zile i-a tinutsub tensiune pe toti speologii elvetieni patru exploratori printre care si Boglisunt blocati in pestera de o puternica viitura si,dupa noua zile,cand nimeni nu mai spera in supravietuirea lor,au aparut la intrarea zavorata...suparati pe cei care inchisesera poarta fara permisiunea lor.Aceasta nu a fost singura data cand Gaura Iadului a incercat sa se razbune pe om,care indraznise sa-i tulbure linistea,in dec.-ian.1955-1956,de doua ori apele provanite din topirea rapida a zapezii,provocata de fohn,au suprins inauntru grupuri de exploratoridin fericire scapati cu viata. In iarna anului 1952-1953,o mare descoperire Galeria S.A.C.SAC initialele de la Schitzerischer Alpen Club,respectiv Clubul Alpin Elvetian,aceasta ii convinge pe specialisti ca sunt abia la inceput cu explorarea Holloch-ului.Activitatea se intensifica ,cartandu-se toate legaturile cu noua galerie si...o alta descoperire-Galerie Pagodelor,care in ian.1955 este legata de Galeria S.A.C.!visul celor care isi riscasera viata este implinit-HOLLOCH are 55 km si este cea mai lunga pestera din lume.Bilantul perioadei 1952-1958 impresioneaza -Holloch masoara 70,0 km cu 45 km mai mult decat 1952 -este cea mai lunga cavitate de pe glob -siguranta existentei altor galerii neexplorate -avand o denivelare de 390 m incepe sa se afirme si din acest punct de vedere,ea apare ca o cavitate complexa,caracter specific pesterilor din Alpi -pe plan stiintific,pestera devine un veritabil laborator subteran,se studiaza in special circulatia subterana,si A.Bogli emite o noua teorie privind forma...
Download