...antrenat milioane de tone de roci sfaramate in interiorul barajului fortand apa sa se reverse peste digurule barajului.In timpul alunecarilor de teren rocile se deplaseaza dealungul pantelor pe distante de pana la 4 km. Pe pantele abrupte, mai ales cand solul este suprasaturat cu apa, rocile se deplaseaza cu viteza mare cauzand dezastre masive. Calamitati ca cel de la barajul Vaiont se produc rar, insa fenomenele care le cauzeaza sunt aceleasi chiar daca la o scara mai mica, cu cele care produc alunecarile de teren pe orice panta cu un anumit unghi de inclinare.Pantele apar in toate regiunile globului. Ele pot fi abrupte sau line, necultivate sau cultivate. Ele confera peisajului varietate si aduc dovezi despre modul de formare a reliefurilor. In ultimii ani geomorfologii oameni de stiinta care studiaza formele de relief au masurat cu grija cum se modifica pantele , inregistrand ratele de deplasare a rocilor in jos. Una dintre metodele utilizate este aceea de a masura deplasarile pe care le executa o linie de jaloane incastrate pe suprafata unei pante, desa lungul unei linii de contur o linie care leaga toate punctele pantei de aceeasi inaltime. Ei inregistreaza si deplasarile care se produc mai in adancime prin infigerea unor piroane sau a unor tarusi de lemn, cu toate ca, dupa un anumit timp, acestea devin greu de detectat.Geomorfologii au incercat sa determine unghiul pantei la care solul si rocile raman stabile, fara sa se produca alunecari. Ei studiaza si modul in care anumite roci sau structuri de roci influenteaza pantele.Deplasarile de mase. Deplasarea masei sau pierderea de masa sunt termeni pe care geomorfologii ii utilizeaza pentru a descrie deplasarile sub influenta gravitatiei. In general deplasarile apar cand forta datorita greutatii rocilor, a solului si a apei pe care o contin acestea , impreuna cu atractia gravitationala, depasesc fortele de frecare dintr roci si sol. Deplasarile se produc cand tensiunea din interiorul rocilor si a solului cresc sau cand frecarea scade. Cresterea tensiunilor poate avea mai multe cause.De exemplu cand valurile marii erodeaza baza unei stanci, partea superioara ramane nesustinuta. Astfel pe portiunea de deasupra locului de eroziune iau nastere tensiuni foarte mari care duc la prabusirea unei portiuni din coasta.Astfel de alunecari de teren sunt vizibile de-a lungul multor coaste marine.O greutate mare plasata pe o panta are acelasi efect. In urma unor ploi abundente apa se infiltreaza in roca, marindu-i greutatea. Greutatea poate creste si atunci cand ghetarii mase immense de gheata in miscare antreneaza in calea lor gramezi de morenaroca si sol erodat. Cutremurele si deplasarile care inclina terenul duc si ele la cresterea tensiunilor. Interventia umana poate avea un efect similar.De exemplu, cand se construieste un drum pe panta unui deal, se pune in pericol panta. In 1966 lucrarile la o sosea din Marea Britanie au trebuit sa fie oprite atunci cand constructorii au perturbat un relief stabil. Materia, care fusese stabila timp de 11000 de ani, a inceput sa se deplaseze si constructorii au fost obligati sa modifice ruta noii sosele.Mormanele de roca de steril, din preajma exploatarilor miniere sau construirea unor cladiri mari, pe varfurile unor pante, cresc si ele tensiunile din pante, cauzand instabilitate. Modificarile datorate interventiei omului sunt, de obicei, usor de observat. Micsorarea rezistentei rocilor situate la adancime sau a masei solului, datorate unor fenomene naturale, trec adesea neobservate. De exemplu, in regiunile calcaroase, apa se infiltreaza in roca si o spala, sapand galerii sau cavitati. Acest process nu poate fi vazut la suprafata decat atunci cand partea superioara se prabuseste. Apa de ploaie distruge si dizolva alte minerale din roci, de exemplu feldspatul din granit. Desi acest gen de eroziune chimica nu produce cavitati, in timp, ea poate slabi progresiv rezistenta rocilor., devenind din ce in ce mai putin capabile de a pre...
Download