...15 grade Celsius si -18 grade Celsius. Prin comparatie, pe Marte unde atmosfera este subtire si nu exista vapori de apa, temperatura medie la suprafata planetei este de -50 grade Celsius iar pe Venus, cu o atmosfera bogata in dioxid de carbon, temperatura la suprafata planetei este de 430 grade Celsius. Problema incalzirii globale este legata de accelerarea datorita actiunilor umane a acestui fenomen. Producerea si degajarea in atmosfera a gazelor care produc efectul de sera a dus la incalzirea usoara a temperaturii medii a planetei cu unele consecinte pentru mediu cresterea nivelului suprafetei oceanelor, degradarea calitatii vietii in unele zone. Cele mai importante gaze care genereaza efectul de sera sunt - Dioxidul de carbon 59, generat de arderea combustibililor fosili, cum ar fi carbunele si petrolul gazele de esapament, taierea padurilor tropicale si a altor paduri arderea lemnului. - Metanul 18 ,produs de vite, arderea lemnului, vegetatiei si a combustibililor fosili. - Oxizii de azot 12, produs prin arderea combustibililor fosili, arderea lemnului, de materialele fecale de la oameni si animale. - Ozonul de suprafata 12 moleculele de ozon care cad din atmosfera intra in reactie cu poluanti ca metan, dioxizi de carbon si azot care rezulta in principal de la masini. Tehnologiile folosite sint invechite si duc la marirea cantitatii acestor gaze in atmosfera. Echilibrul natural al planetei este afectat si Pamintul incepe sa se incalzeasca. O crestere de 5 pe tot Pamintul, poate topi complet calotele arctice, crescind astfel nivelul marilor. 1. MASURAREA INCALZIRII GLOBALE Ca sa putem analiza incalzirea globala trebuie sa avem determinari de temperatura la scara intregii planete pe intervale mari de timp si date privind concetratia gazelor care produc efectul de sera. Astfel de studii s-au facut sistematic din 1957 pentru dioxidul de carbon. Datele de la sol sunt culese de la un mare numar de statii dar in prezent temperatura la suprafata pamintului este determinata si utilizand satelitii. Cele mai moderne studii privind incalzirea globala se fac utilizind probe de gheata din Antarctica. Fiecare strat de zapada care cade anual in Antarctica se transforma intr-un strat de gheata. Gheata include in ea si mici bule de aer. Examinarea bulelor de aer aduce informatii complexe privind -compozitia atmosferei in momentul formarii bulei -data la care s-a format startul de gheata -temperatura in acel moment Studiile se fac utilizind izotopii radioactivi ai oxigenului 16O, 18O. Toate investigatiile clasice sau moderne au aratat o crestere a temperaturii globale. 2. AGENTII INCALZIRII GLOBALE Principala cauza a incalzirii globale este cresterea continutului de dioxid de carbon din atmosfera. Alte gaze care contribuie la acest fenomen sunt metanul, dioxidul de azot, ozonul, CFC11 si CFC12. Concentratia de dioxid de carbon asa cum rezulta din masuratori directe si din studii pe gheata antarctica, a crescut de la 270ppm in jurul anului 1000, la 346ppm in 1986 si 354ppm in 1989. Activitatile umane care contribuie la incalzirea globala sint producerea si utilizarea energiei 56, CFC 17, practicile din agricultura 15, alte utilizari industriale. 3. EFECTELE INCALZIRII GLOBALE Pentru studiul incalzirii globale s-au alcatuit modele numerice care sunt procesate pe calculator sau se pot face analogii geografice sau geologice. Exista multe controverse in lumea stiintifica legate de efectele incalzirii globale dar multe idei sint acceptate de toata lumea schimbarile de clima, modificarea nivelului marii, schimbari geomorfologice, schimbari in agricultura, schimbari politice. Schimbarile climatice se estimeaza o crestere a temperaturii planetei cu 0.5-2 grade Celsius pina in anul 2050, o crestere a nivelului precipitatiilor si o modificare a distribuirii precipitatiilor la diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale. Modificarile nivelului marii probabil cu 5-40cm pina in anul 2050. Este greu de estimat care vor fi modificarile care vor apare legate de ghetarii din Artica si Antarctica. O mare parte din ghetari se pot topi Groenlanda, de exemplu, cu 2.7 milioane de km cubi de gheata si acest lucru poate atrage dupa sine o majora agravare a cresterii nivelului marii. Schimbarile geomorfologice Marile riuri vor fi puternic afectate de incalzirea globala, multe zone vor fi inundate iar eroziunea in zonele de coasta se va accentua. Vor fi de asemenea posibile modificari in agricultuara si chiar anumite orientari politice, concretizate prin hotariri, legi, etc. 4. S-A INCALZIT OARE PAMINTUL Temperatura medie globala a aerului la suprafata Pamantului a crescut cu 0,3-0,6 grade C sau cu aproximativ 0,5-1 grade F de la sfarsitul sec.XIX. Patru din cei mai fierbinti ani au fost inregistrati dupa 1860. Cea mai inalta incalzire s-a inregistrat noaptea, in latitudinile de la cele de mijloc pana la cele inalte ale emisferei de nord. Incalzirea in timpul iernilor si primaverilor nordice a fost mai puternica decat in alte anotimpuri. In unele zone, in primul rind, deasupra continentelor, incalzirea a fost de citeva ori mai mare decat media globala. Alte dovezi ale cresterii temperaturilor globale din sec.XIX, include cresterea nivelului marii cu 10-25 cm, micsorarea ghetarilor din munti, reducerea invelisului de zapada din emisfera de nord din 1973 pina in prezent si cresterea temperaturilor Pamantului in stratul de sub suprafata. Datele obtinute prin inelele anuale ale copacilor, miezului ghetii superficiale si prin alte metode de determinare indirecta a tendintelor climei, sugereaza ca temperaturile globale la suprafata solului sint in prezent mai mari decit la orice etapa din ultimii 600 de ani. 5. CE S-A FACUT PINA ACUM La conferita de la Rio asupra mediului si dezvoltarii din 1992, a fost adoptata conventia cadru asupra schimbarilor de clima. Conventia urmareste scaderea emisiilor de bioxid de carbon sia altor gaze de sera. Conventia a fost ratificata de unele state SUA si o parte din masurile ei au fost puse in practica. La Rio s-a stabilit si principiul ca tarile in curs de dezvoltare sa fie sprijinite financiar de comunitatea internationala prin anumite proiecte, pentru punerea in practica a acestei conventii cadru. 6. CE PUTEM FACE FIECARE DINTRE NOI - Sa evitam deodorantele de tip spray, evitind astfel inhalarea CFC-urilor. Sa ne incurajam familiile sa foloseasca mai putin spray-urile, fixativul de par, precum si instalatiile de aer conditionat. - Daca nu ne este rusine, sa folosim bicicleta. Sau transportul in comun - este un consum mai mic de carburanti si deci o poluare mai mica decit daca am folosi toti masinile personale. - Sa economisim hirtie, pentru a salva padurea putind folosi hirtie reciclata cit mai mult posibil. Copacii retin dioxidul de carbon pe care il producem. Sa sustinem si sa participam la campaniile pentru salvarea padurilor sa plantam un copac. Despre ploaia acida, ozon si efectul de seraPloaia acida inseamna in mod popular, poluarea acida a atmosfe...
Download